Revista presei internaționale | SUA își suplimentează trupele pentru o eventuală operațiune terestră împotriva Iranului
Presa internațională semnalează riscurile tot mai mari privind escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. Mai multe publicații scriu că Statele Unite s-ar pregăti de o intervenție militară terestră împotriva Iranului dacă în timpul apropiat nu se ajunge la un acord de încetare a focului. Atenția publicațiilor străine este îndreptată și asupra Ucrainei, care a încheiat noi acorduri militare cu țările arabe din Golf, atacate zilnic de rachete și drone iraniene.
Pakistanul a găzduit o reuniune a miniștrilor de externe din patru state mediatoare și și-a exprimat disponibilitatea de a facilita „în zilele următoare” negocieri între SUA și Iran, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Washingtonul propune un acord care vizează limitarea programului nuclear iranian și redeschiderea Strâmtorii Ormuz, în timp ce Teheranul cere recunoașterea suveranității sale, ridicarea sancțiunilor și plata unor compensații. BBC relevă că inițiativa este susținută de mai multe state, însă vine pe fondul escaladării militare și al unei posibile intervenții terestre. În același timp, Iranul neagă existența unor negocieri directe, iar perspectivele unui acord rămân incerte, constată BBC.
Mii de militari ai armatei americane au început să fie desfășurați în Orientul Mijlociu, în contextul în care administrația de la Washington analizează următorii pași în conflictul cu Iranul, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, noile trupe se alătură altor forțe americane aflate deja în regiune, între care se numără mii de pușcași marini și unități de operațiuni speciale. Desfășurarea trupelor vizează întărirea capacităților pentru eventuale operațiuni, inclusiv scenarii precum controlul unor obiective strategice, notează Reuters. Totuși, implicarea trupelor terestre americane ar putea genera riscuri politice majore pentru președintele Donald Trump, deoarece sprijinul public pentru un nou conflict este destul de limitat, semnalează aceeași agenție de presă.
The Times scoate în evidență avertismentele președintelui SUA, Donald Trump, care analizează posibilitatea de a prelua controlul asupra industriei petroliere iraniene, inclusiv a celei de pe insula Kharg, principalul nod de export al petrolului Iranului. Liderul american a sugerat, citat de aceeași sursă, că o astfel de operațiune ar implica o prezență militară de durată. Totuși, experții intervievați de The Times avertizează că o tentativă de capturare a insulei ar fi extrem de riscantă, deoarece ea se află la doar 30 de kilometri de litoralul Iranului și poate deveni o țintă foarte ușoară pentru atacurile acestuia împotriva forțelor americane. Aceiași analiști consideră că ocuparea insulei ar putea duce la pierderi semnificative în rândul militarilor americani și la o implicare mai profundă a SUA în conflict.
Bloomberg semnalează că situația se complică și mai mult, deoarece în timpul conflictului cu Iranul, țările arabe din Golful Persic au consumat o mare parte din rachetele antiaeriene Patriot, folosind aproximativ 2400 dintre cele 2800 disponibile. Intensitatea atacurilor, care au inclus sute de rachete balistice și mii de drone iraniene, a pus o presiune majoră pe capacitățile de apărare aeriană ale țărilor din Golf, explică agenția de presă. În lipsa unui sprijin constant din partea SUA, multe țări arabe ar fi rămas fără mijloace eficiente de interceptare, iar refacerea stocurilor ar fi dificilă și de durată, din cauza ritmului limitat de producție și a cererii ridicate, remarcă Bloomberg.
Politica președintelui Donald Trump riscă să împingă adversarii SUA să caute noi pârghii de influență, iar războiul cu Iranul ar putea consolida poziția Teheranului pe plan global, comentează Financial Times. Potrivit publicației, blocarea Strâmtorii Ormuz, pe unde odinioară erau exportate 20 la sută din resursele petroliere provenite din Golful Persic, oferă Iranului un avantaj strategic și o sursă importantă de venit, sporindu-i capacitatea de negociere. Experții citați de Financial Times consideră că o soluție militară este dificil de realizat, iar reluarea traficului maritim depinde mai degrabă de un acord diplomatic. În acest context, SUA se confruntă cu o situație complexă, în care opțiunile sunt limitate, iar riscurile pentru stabilitatea regională rămân ridicate, concluzionează analiștii intervievați de Financial Times.
Secretarul de stat american Marco Rubio nu exclude posibilitatea ca SUA să își revizuiască relațiile cu NATO după încheierea războiului cu Iranul, invocând sprijinul insuficient al aliaților în timpul conflictului. Într-un interviu oferit postului Al Jazeera oficialul de la Casa Albă a criticat refuzul unor state membre de a permite accesul armatei americane la bazele lor militare și a avertizat că această abordare pune sub semnul întrebării utilitatea alianței. Tensiunile au fost amplificate de lipsa sprijinului NATO pentru securizarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz, afectată de blocajele impuse de Iran, remarcă AP.
Ucraina a primit noi solicitări de cooperare în domeniul apărării din partea Bahrainului și Omanului, interesate de experiența Kievului în utilizarea dronelor în război, relatează CNN. Postul american citează declarațiile președintelui Volodimir Zelenski, care a făcut un turneu în țările arabe din Orientul Mijlociu cu care a încheiat acorduri similare. CNN menționează că e vorba de Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, dar și de Iordania și Kuweit, cu care Kievul a convenit asupra unei cooperări militare. Aceste demersuri reflectă extinderea cooperării militare a Ucrainei în regiune, notează CNN.
Anterior, publicația The Telegraph a detaliat că Ucraina ar putea beneficia de pe urma conflictului din Golful Persic, datorită experienței sale valoroase în utilizarea dronelor de luptă. Pe baza acestei expertize, Kievul este capabil să dezvolte tehnologii și echipamente testate deja în condiții de război intens; statele din Golf manifestă un interes tot mai mare pentru dronele-interceptoare ucrainene, constată The Telegraph.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a ajuns azi dimineață la Kiev, unde și-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina, relatează Eurointegration. Potrivit publicației, oficialul european a subliniat că blocul comunitar va continua să ofere asistență militară, financiară, energetică și umanitară. De asemenea, Kaja Kallas a reiterat angajamentul Europei de a asigura tragerea la răspundere a Rusiei pentru crimele comise, scrie Eurointegration, precizând că tot mai multe state se alătură inițiativei privind crearea unui tribunal special pentru agresiunea împotriva Ucrainei. Aceeași publicație subliniază că, împreună cu șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la Kiev au venit și miniștrii de externe ai Germaniei, Italiei, Poloniei, Letoniei, Lituaniei și Estoniei.
