Kaja Kallas, la Bucea: „Fără responsabilizare, nu poate exista o pace justă pentru Ucraina”
Responsabilizarea Rusiei rămâne pilonul central al unei păci juste, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la Bucea, unde miniștrii de Externe ai Uniunii Europene s-au reunit, pe 31 martie, pentru a comemora patru ani de la eliberarea orașului.
Reuniunea simbolică a fost însă umbrită de tensiuni interne: Ungaria continuă să blocheze al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și asistența financiară de 90 de miliarde de euro pentru Kiev.
Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, a subliniat, înaintea reuniunii ministeriale neformale, că atrocitățile documentate la Bucea nu reprezintă incidente izolate, ci reflectă modul sistematic de operare al forțelor ruse pe teritoriile ocupate.
„Acesta este modul de operare al Rusiei oriunde ocupă teritorii, iar acest lucru trebuie să îl avem în vedere”, a declarat Kallas.
Oficialul european a precizat că UE promovează două instrumente juridice distincte: Tribunalul Special pentru crima de agresiune, destinat tragerii la răspundere a conducerii politice și militare a Rusiei, și Comisia de Despăgubiri, prin care victimele pot depune revendicări pentru daunele suferite.
„Justiția face parte din procesul de pace. De aceea, promovăm Tribunalul Special pentru crima de agresiune, precum și Comisia de Despăgubiri, unde oamenii își pot prezenta revendicările legate de aceste crime”, a adăugat Kallas.
Tribunalul Special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei se află într-o fază avansată, dar nu este încă operațional. Acordul de înființare a fost semnat de Consiliul Europei și Ucraina pe 25 iunie 2025, la Strasbourg, însă tribunalul nu va deveni funcțional decât după ce statele participante vor oferi garanții juridice obligatorii de susținere politică și financiară.
Întrebată despre pașii concreți pe care Uniunea Europeană îi are în vedere pentru a pune capăt războiului, Kallas a descris o abordare cu două direcții: sprijinirea Ucrainei pentru a-și consolida capacitatea de rezistență și exercitarea de presiuni suplimentare asupra Rusiei.
„Există un agresor și o victimă. Prin urmare, presiunea trebuie exercitată asupra agresorului”, a spusKallas, menționând deteriorarea economiei ruse și dificultățile de recrutare ale armatei Federației Ruse ca indicatori ai eficacității presiunilor actuale.
Kaja Kallas a avertizat că Uniunea Europeană nu trebuie să permită ca atenția față de Ucraina să fie eclipsată de conflictele din alte regiuni: „Acest conflict se desfășoară aici și acum, face parte din Europa și, de aceea, este și responsabilitatea Europei ca acest război să se încheie cu o pace justă și durabilă”.
În ceea ce privește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și deblocarea împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, Kallas a recunoscut că progresele sunt limitate:* „Din păcate, astăzi nu am vești bune de oferit, în sensul că acest împrumut va fi acordat”*.
Oficialul a menționat că eforturile continuă în perspectiva următorului Consiliu European.
Purtătoare de cuvânt principală pentru Afaceri Externe și Securitate a Comisiei Europene, Anitta Hipper, a descris întâlnirea de astăzi din Ucraina drept o ocazie de a comemora „tragica atrocitate” de la Bucea.
Potrivit Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), după retragerea forțelor ruse din Bucea în martie 2022, anchetatorii internaționali, reprezentanți ai ONU, Curții Penale Internaționale (CPI), organizații neguvernamentale și experți independenți au descoperit gropi comune și cadavre ale civililor prezentând semne de execuție, tortură și mutilare.
Au fost identificate peste 450 de cadavre. Imaginile din satelit și comunicațiile interceptate au confirmat că trupurile zăceau pe străzi, în timp ce forțele ruse erau încă prezente în localitate, se arată în documentele SEAE.
Potrivit aceleiași surse, Bucea nu este un caz izolat: atrocități similare au fost documentate la Mariupol, Izium, unde, după eliberarea orașului în septembrie 2022, au fost descoperite gropi comune cu peste 440 de cadavre, Borodianka, Herson, Zaporijjea, precum și în atacul cu rachetă asupra gării din Kramatorsk din aprilie 2022, soldat cu peste 50 de victime civile.
Autoritățile ruse au negat sistematic probele, calificând imaginile din Bucea drept „înscenare”, potrivit SEAE.
Investigațiile realizate de ONU și Human Rights Watch au confirmat vizarea deliberată a civililor, calificând aceste acțiuni drept crime de război conform dreptului internațional umanitar.
CITIȚI ȘI:
