Ultima zi de mărțișor: Între credințe arhaice și identitate culturală
În ultima zi a lunii martie, mărțișorul este desprins de la piept și legat de ramurile pomilor sau aruncat în natură, într-un gest simbolic ce îmbină credințe arhaice despre fertilitate și noroc cu semnificații moderne legate de identitatea culturală, a explicat etnologul Andrei Prohin, în cadrul emisiunii „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Potrivit specialistului, obiceiul de a lega mărțișorul de un pom înflorit are o semnificație profundă, legată de relația dintre om și natură. „Mărțișorul se prinde de ramurile unui pom înflorit, mărul sau tufa de trandafir. În acest mod, mărțișorul se integrează în natură”, a explicat Andrei Prohin. El a subliniat că oamenii cred că „legându-l de un pom înflorit, această vigoare a pomului se va transmite și omului”, iar purtătorul va deveni „frumos, sănătos, roditor asemeni pomului”.
Totodată, tradiția este asociată și cu speranța unui an bogat. „Se mai spune că legând mărțișorul, pomul va aduce ulterior roade”, a adăugat acesta.
Pe lângă acest ritual, există și alte practici populare legate de ultima zi de mărțișor.
„De exemplu, se aruncă pe apa unui râu, pe o apă curgătoare. De asemenea, când vezi un cocostârc, îl arunci în urma lui”, a menționat Prohin. O altă credință presupune plasarea mărțișorului sub o piatră, iar semnele descoperite ulterior sunt interpretate ca prevestiri: „Dacă s-au adunat buburuze sau furnici, în baza acestui semn, ai putea să ghicești la ce vei avea noroc”.
Aceste obiceiuri au fost consemnate relativ târziu în documente, însă originile lor sunt mult mai vechi. „Ele au fost înregistrate în majoritate, începând cu sfârșitul secolului al XIX și pe parcursul secolului XX. Dar, cu siguranță, vechimea lor este mai mare”, a precizat etnologul. În opinia sa, tradițiile reflectă „o viziune arhaică asupra lumii, o viziune în care omul este o parte integrantă a naturii”.
Mărțișorul nu este însă o tradiție exclusiv locală. Practici similare se regăsesc în mai multe țări din sud-estul Europei.
„Mărțișorul este răspândit la bulgari, la albanezi, la greci, precum și la alte popoare care trăiesc în această regiune, cum sunt sârbii”, a spus Prohin, menționând că obiceiul a fost observat și la unguri sau în unele regiuni din Ucraina.
În prezent, multe dintre practicile magice asociate mărțișorului sunt tot mai rar întâlnite. „O parte din aceste practici magice legate de ghicitul viitorului au rămas în trecut. Oamenii nu le mai practică, nu mai cred în ele”, a explicat specialistul. În schimb, mărțișorul și-a consolidat rolul simbolic: „A căpătat o pronunțată dimensiune identitară, de identitate națională”, iar purtarea lui exprimă apartenența la tradiție și atașamentul față de valorile culturale.
Interviul difuzat la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova poate fi audiat mai jos.
CITIȚI ȘI:
