Curățarea fântânilor nu înseamnă apă sigură: Avertismentul specialiștilor

Practica tradițională de curățare a fântânilor, frecvent întâlnită în mediul rural, nu garantează în niciun caz o apă sigură pentru consum. Calitatea apei din fântânile din Republica Moldova „a fost și rămâne o problemă de sănătate publică”, în special la sate, unde acestea sunt principala sursă de apă, susține Natalia Antoniuc, șefa Secției evaluare a riscurilor de mediu de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Fântânile sunt sursele cele mai vulnerabile la contaminare, afirmă specialista, semnalând, totodată, riscurile concrete la care sunt expuși cetățenii.

„Problema principală este sub-testarea acestor surse. Dacă e să vorbim de date statistice, în anul 2026, mai puțin de 5% din aceste fântâni au fost supuse unei testări de laborator. Și dacă e să luăm procentual, din aceste 5%, 70 la sută nu corespund concentrațiilor maxime admise, care sunt stabilite de legislația în vigoare”, a explicat Natalia Antoniuc, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.

Simpla curățare a fântânii este doar o metodă de întreținere și nu rezolvă toate problemele, a precizat reprezentanta ANSP.

„Curățarea trebuie urmată neapărat de dezinfecție, însă aceasta ajută doar în cazul poluării microbiologice. Dacă vorbim despre poluare chimică, dezinfecția nu ajută absolut la nimic”, a precizat ea.

Mai mult, chiar și o apă testată și considerată sigură poate fi contaminată rapid în urma ploilor, inundațiilor, secetei sau a unor activități gospodărești din apropiere.

Un factor major de risc îl reprezintă lipsa sistemelor de canalizare. Doar 9% dintre localitățile rurale dispun în prezent de sisteme centralizate, iar în restul cazurilor deșeurile sunt colectate în gropi improvizate, amplasate adesea fără respectarea normelor sanitare. Acestea contribuie direct la infiltrarea poluanților în sol și, implicit, în apa din fântâni.

La acestea se adaugă și alte surse de contaminare: adăposturile pentru animale din gospodării, amplasate în apropierea fântânilor, precum și utilizarea pe scară largă a pesticidelor și fertilizanților în agricultură.

„Ceea ce găsim în apă ne arată, de fapt, sursa poluării - poluare microbiologică sau nitrați proveniți din agricultură”, a explicat Antoniuc.

„Boala albastră” la copii

Efectele asupra sănătății diferă în funcție de tipul contaminării. În cazul poluării microbiologice, simptomele apar rapid, sub formă de infecții intestinale sau hepatită A. În schimb, poluarea chimică are efecte pe termen lung și este mai greu de asociat direct cu consumul de apă.

Un exemplu grav este intoxicația cu nitrați la copii, cunoscută și sub denumirea de methemoglobinemie sau „boala albastră”.

„În urma cercetării acestor cazuri de intoxicații cu nitrați, se demonstrează că, uite, mama când a preparat formula la bebeluș, a utilizat apă strict din fântâna care, de fapt, în urma testării, s-a demonstrat că depășește normele. Anual, avem înregistrate și cazuri soldate, din păcate, cu deces”, a punctat specialista.

În lipsa unor date uniforme, nu poate fi stabilit un clasament al raioanelor după calitatea apei, însă problema este generală.

„Este foarte greu, din păcate, să comparăm datele pe raioane, deoarece numărul de investigații de la raion la raion, din păcate, diferă foarte mult. Ca să putem face o comparație, trebuie să avem măcar aproximativ același număr de fântâni care au fost testate, însă, în toate raioanele și în toate localitățile, din păcate, calitatea apei lasă de dorit și înregistrăm rezultate care depășesc maximele care sunt admise de legislația în vigoare”, a precizat Antoniuc, la postul național de televiziune.

Autoritățile recomandă utilizarea apei îmbuteliate, în special pentru copii, femei însărcinate și alte categorii vulnerabile. De asemenea, cetățenii au dreptul să solicite operatorilor informații despre calitatea apei furnizate.

În cazul fântânilor publice, autoritățile locale sunt obligate să efectueze teste și să afișeze rezultatele.

Filtrele de apă pot fi o opțiune, însă doar dacă sunt alese corect, în funcție de tipul de contaminare.

„Nu putem instala un filtru fără să știm ce substanță depășește limitele. Din păcate, majoritatea oamenilor nu fac testări înainte de a instala un filtru”, a mai spus specialista, menționând că unele sisteme, precum cele cu osmoză inversă, pot duce la demineralizarea apei.

CITIȚI ȘI:

Curățarea fântânilor nu înseamnă apă sigură: Avertismentul specialiștilor

Ana Cebotari