Guvernul aprobă înăsprirea sancțiunilor pentru traficul de droguri: „Fenomenul rămâne o provocare serioasă pentru societate”
Guvernul a avizat un proiect de lege care diferențiază răspunderea penală și înăsprește sancțiunile pentru traficul de droguri. În contextul în care traficanții modifică constant compoziția substanțelor pentru a evita includerea lor în lista celor interzise, legislația este completată cu precursori, etnobotanice, substituenți și substanțe noi, încă neînregistrate, astfel încât comercializarea ilegală a acestora să poată fi sancționată.
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat în ședința Executivului din 1 aprilie că fenomenul drogurilor rămâne „o provocare serioasă pentru societate”. Piața ilicită se diversifică, iar grupările criminale utilizează tot mai frecvent tehnologii moderne. În aceste condiții, mecanismele tradiționale de intervenție nu mai sunt suficiente, fiind necesară extinderea acestora.
Proiectul de lege avizat de Guvern instituie obligații suplimentare și pentru personalul de specialitate. Astfel, medicii și farmaciștii vor trebui să ia măsuri pentru prevenirea consumului de droguri în instituțiile în care activează, iar atunci când depistează astfel de cazuri vor sesiza organele abilitate.
Modificările prevăd și introducerea răspunderii penale pentru prescrierea ilegală a medicamentelor care conțin substanțe stupefiante. Medicii riscă pedepse cu închisoarea de la 2 la 4 ani pentru prescriere ilegală, de la 3 la 6 ani pentru falsificarea rețetelor și de la 5 la 7 ani dacă faptele sunt săvârșite cu abuz de serviciu.
Inițiativa înăsprește sancțiunile prevăzute de Codul penal pentru implicarea minorilor în traficul de droguri. Pedeapsa cu închisoarea va crește de la 3–7 ani în prezent la 5–8 ani după adoptarea modificărilor.
Determinarea minorilor să consume droguri va fi sancționată cu amendă de până la 50.000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității de la 140 la 180 de ore sau închisoare de la 3 la 5 ani. Dacă fapta are loc pe teritoriul instituțiilor de învățământ, pedeapsa poate ajunge până la 7 ani de detenție.
Cultivarea sau prelucrarea ilegală a plantelor care conțin substanțe psihotrope va atrage amenzi de până la 35.000 de lei sau până la 140 de ore de muncă neremunerată în folosul comunității. Pentru persoanele juridice, amenda poate ajunge până la 750.000 de lei, cu posibilitatea lichidării acestora.
Pentru producerea stupefiantelor în scopuri medicale, a căror utilizare este interzisă, se vor aplica amenzi de până la 75.000 de lei sau pedepse cu închisoarea de la 2 la 6 ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va varia între 1.000.000 și 1.250.000 de lei.
Procurarea, păstrarea, expedierea și livrarea precursorilor în scopul producerii de droguri se sancționează cu închisoare de la 2 la 5 ani, iar producerea acestora – cu detenție de la 4 la 6 ani. Pedepsele cresc la 6–8 ani dacă faptele sunt comise de mai multe persoane sau prin folosirea funcției de serviciu și la 8–12 ani dacă sunt săvârșite de grupuri criminale sau implică cantități deosebit de mari.
Pericolul drogurilor sintetice
Autoritățile ar trebui să se axeze mai mult pe integrarea socială a dependenților de droguri și să organizeze mai multe campanii de informare referitor la pericolul consumului drogurilor sintetice, consideră psihologul centrului de reabilitare al Dispensarului Republican de Narcologie, Violeta Tănase.
„Dacă ne referim anume la autorități, trebuie să monitorizeze ce face un consumator când este în recidivă. Să monitorizeze activitățile, regimul, ce ocupație are în perioada de recidivă. Dacă stai acasă, să fii monitorizat mai activ. Dacă mergi la muncă, să se intereseze de la angajator cum se comportă. Problema acum cea mai mare, într-adevăr, sunt drogurile sintetice. Trebuie să se vorbească la televizor, pe internet”, a subliniat Violeta Tănase pentru Radio Moldova.
Expertul în justiție Alexandru Bot afirmă că este important să fie clarificată în legislație noțiunea de droguri sintetice, cu reglementarea răspunderii penale pentru comercializarea acestora.
„Determinarea listei analoagelor este lăsată la îndemână celor de la Agenția Medicamentului, care nu au experiența necesară a organelor de urmărire penală. Respectiv, o claritate legislativă pe segmentul dat este necesară. Calitativ, cantitativ să identificăm aceste analoage care pot duce la o răspundere penală autentică a celor care distribuie în rândul minorilor. Sunt necesare și măsuri de contracararea a logisticii difuzării acestor droguri”, a menționat expertul, solicitat de Radio Moldova.
Potrivit autorităților, marijuana și hașișul rămân principalele droguri care circulă în Republica Moldova, însă traficanții se orientează tot mai mult către drogurile sintetice. În 2025 au fost ridicate aproximativ 60 de kilograme de droguri vegetale. Cantitățile de PVA au crescut de la circa 37 de kilograme în 2022 la peste 59 de kilograme în 2025, iar anul trecut au fost confiscate peste 26 de kilograme de mefedronă.
Drogurile sunt comercializate în principal online, în special canabisul, hașișul și substanțele sintetice. Acestea ajung în Republica Moldova prin contrabandă, fiind camuflate în colete, uneori transportate de curieri sau expediate prin intermediul serviciilor poștale.
CITIȚI ȘI:
