Sate fără copii: Numărul elevilor din zonele rurale s-a înjumătățit în ultimele două decenii
Numărul elevilor din mediul rural a scăzut cu aproape 50% în ultimii 20 de ani, arată o analiză recentă a Institutului de Politici Publice (IPP). Pe fondul depopulării și al natalității scăzute, autoritățile de la Chișinău mizează pe o nouă strategie de eficientizare a instituțiilor de învățământ, direcționând fonduri către îmbunătățirea infrastructurii școlare cu scopul de a asigura calitatea studiilor.
„Este adevărat că, în ultima perioadă, în ultimii ani, toate proiectele și toate reformele pe care le efectuează Ministerul Educației și Cercetării au la bază anumite statistici, barometre, analize efectuate de experți, în mod deosebit. Datele care ne-au fost prezentate la finalizarea studiului IPP ne-au întristat enorm, chiar dacă ne imaginam că situația nu este atât de bună. Datele ne-au confirmat că și politicile Ministerului Educației și Cercetării din ultima perioadă sunt strategice pentru asigurarea calității procesului educațional”, a declarat Viorica Negrei, șefa Direcției Management în Învățământul General de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC), la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Problema nu ține doar de numărul redus al elevilor, ci și de calitatea educației în mediul rural. Potrivit reprezentantei MEC, rezultatele evaluărilor naționale și internaționale arată că performanțele elevilor din unele școli mici sunt „mult sub nivelul” celor din instituțiile mai mari.
Negrei a mai subliniat că „rezultatele nu sunt chiar bune”, făcând referire inclusiv la examenele de gimnaziu monitorizate extern.
Datele confirmă această discrepanță: în școlile cu peste 700 de elevi, media de absolvire a gimnaziului ajunge la circa 7.3, în timp ce în instituțiile mici poate coborî până la 5.9. Deși există și școli rurale mari, acestea sunt puține, fiind concentrate în localități cu populație mai numeroasă.
Explicând cauzele acestor diferențe, Viorica Negrei a enumerat mai mulți factori, printre care lipsa cadrelor didactice specializate. În școlile mici, profesorii sunt nevoiți să predea mai multe discipline, uneori fără legătură între ele. În al doilea rând, infrastructura slabă și dotările insuficiente limitează metodele moderne de predare.
„O instituție cu număr mare de copii are un buget eficient, care condiționează și calitatea procesului educațional”, a precizat ea.
Un alt element important este concurența între elevi, care, potrivit specialistei MEC, stimulează performanța. În lipsa acesteia, copiii au mai puține repere și motivația de a progresa scade.
„În lipsa concurenței, este greu să determinăm un indicator maxim pe care vrem să-l atingem. Pentru copii este dificil a percepe necesitatea efortului, dacă nu avem acest indicator stabilit prin modele existente”, a explicat Negrei.
Totodată, Ministerul Educației și Cercetării a pus, în ultimii ani, accent pe transportul organizat al elevilor din localitățile mici către instituții educaționale mai mari, în care procesul de studii este mai calitativ.
Elevii sunt transportați zilnic „în autobuze școlare, cu traseu exact, la oră exactă, cu listă exactă de elevi”, iar în fiecare vehicul este prezent un însoțitor care monitorizează siguranța copiilor, a precizat șefa Direcției Management în Învățământul General de la MEC.
Părinții pot avea încredere că „elevul fiind urcat într-un autobuz școlar, însoțit de un cadru didactic, va ajunge la destinație în siguranță și, ulterior, va fi readus în localitatea sa”, a afirmat Viorica Negrei.
Totodată, ministerul a dezvoltat un sistem de monitorizare în timp real a autobuzelor școlare. Astfel, responsabilii pot urmări permanent unde se află fiecare vehicul și dacă acesta circulă pe traseul stabilit, evitând zonele de risc.
În prezent, autoritățile discută despre reorganizarea a peste 70 de școli. Reprezentanta ministerului a subliniat că deciziile administrative aparțin autorităților locale, însă cadrul legal a fost deja modificat, iar „legea se execută, nu se discută”.
Chiar dacă există reticență din partea unor comunități, ministerul încearcă să convingă părinții de avantajele școlilor mai mari. În aceste instituții, elevii au acces nu doar la educație, ci și la servicii suplimentare: psihologi, logopezi, profesori de sprijin și laboratoare moderne.
În paralel, autoritățile dezvoltă o rețea de aproximativ 90 de „Școli-model”, distribuite la nivel național, și oferă sprijin financiar familiilor.
Strategia autorităților mizează pe concentrarea resurselor, creșterea calității și asigurarea accesului egal la educație, indiferent de mediul de proveniență.
CITIȚI ȘI:
