AUTISM: 545 de copii testați în anul trecut și 228 de noi beneficiari ai programelor de reabilitare sprijinite de stat
Diagnosticarea timpurie și conștientizarea socială poate îmbunătăți viitorul copiilor cu autism din Republica Moldova. Prin acceptarea unui diagnostic precoce, părinții vor oferi copiilor acces la terapii, sprijin educațional și integrare socială, în condițiile în care societatea începe să înțeleagă și să adapteze mediul la nevoile lor speciale, afirmă experții.
„La o vârstă fragedă, copiii pot fi diagnosticați prin screening. Este un test de valoare în autism, la o vârstă precoce, între 18 și 24 de luni, pe care îl face medicul de familie”, a precizat Daniela Botnaru, terapeut comportamental și mamă a unui copil cu autism, la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
Specialista subliniază că refuzul părinților de a merge la medic poate avea consecințe asupra copilului.
„Dacă copilul nu va avea stabilit acest diagnostic, n-o să aibă ajutor de la stat, n-o să aibă un plan individualizat în sistemul educațional, n-o să aibă cadrul de sprijin, n-o să aibă o abordare individuală ca el să facă față procesului educațional”, a subliniat terapeuta.
Botnaru atrage atenția că părinții nu trebuie să încerce să facă copilul „ca ceilalți”, ci să-l ajute „să fie integrat, să fie acceptat, să se descurce singur, să se autodeservească, pentru că sunt niște abilități de bază ca el să poată mai departe să descurce în viață”.
Acceptarea diagnosticului aduce și beneficii concrete: copiii pot beneficia de terapii gratuite oferite de stat și sprijin pentru părinți.
„Dacă părinții vor accepta să-i stabilească copilului un diagnostic, pot beneficia de terapii gratuite pe care le oferă ministerul, statul. Ele sunt, de fapt, puține la număr. Evident, părinții trebuie să-și asume responsabilitatea și să suporte cheltuieli foarte mari ca copilul să fie implicat în diverse activități de terapie comportamentală, logoped și altele”, a precizat Daniela Botnaru.
Totuși, conștientizarea și acceptarea sunt, în opinia terapeutei, cea mai mare provocare pentru părinți, mai ales pentru mame.
„Deseori, mamele devin anxioase, cad în depresie și au nevoie de ajutor. Dacă am apela la medic, ne-am facilita nouă, cred eu, viața”, a punctat Daniela Botnaru.
Incluziunea educațională, esențială: „Să vedem ce îi place copilului”
Integrarea socială a copiilor cu autism rămâne o provocare pentru părinți și cadrele didactice. Daniela Botnaru, al cărei copil frecventează clasa întâi, a constatat că încadrarea într-un mediu educațional a fost, de fapt, cea mai mare provocare pentru ea în calitate de părinte.
„Nu am avut o astfel de experiență și a trebuit să-mi fac o viziune clară, un plan concret ca să pot să acționez în cazul copilului meu”, a povestit ea, la postul public de televiziune.
Femeia apreciază sprijinul învățătoarelor și al instituțiilor care promovează incluziunea. Adaptarea mediului educațional este esențială, crede ea.
„Pe lângă faptul că copilului îi vine greu să se adapteze într-un mediu nou, trebuie să se țină cont ca mediul să se adapteze după copil, să excludă stimuli care l-ar deranja, să faciliteze procesul educațional și să ajute copiii să înțeleagă, să accepte”, a precizat terapeuta.
Daniela Botnaru a atras atenția asupra pregătirii cadrelor de sprijin și a necesității de a direcționa copilul spre activități care corespund intereselor și abilităților sale.
„Trebuie să mergem după plăcerile copilului, să vedem ce îi place. Și, de obicei, sunt anumite arii unde copilul se manifestă mai bine. Unul preferă să facă pictură, altul muzică, nu putem să impunem copilului să învețe ceea ce lui, poate, nu îi stă în puteri”, a subliniat Botnaru.
Cabina special amenajată la Parlament
De Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului, marcată anual pe 2 aprilie, la Parlament a fost organizat un eveniment social inedit, în cadrul căruia participanții au avut ocazia să parcurgă un labirint senzorial. Cabina special amenajată a fost echipată cu căști, ochelari și dispozitive senzoriale atașate la picioare, pentru a le oferi vizitatorilor o experiență cât mai apropiată de senzațiile resimțite de un copil cu autism.
„Suntem invitați să punem căști, greutăți pe mâini și ochelari speciali pentru câteva minute și să simțim cum poate arăta lumea unui copil sau unui adult cu autism. Pe lângă experiență, să ne amintim că avem responsabilitatea de a construi servicii mai bune, responsabilitatea de a sprijini aceste familii, responsabilitatea de a crea o societate în care fiecare copil, indiferent cum percepe lumea, își ocupă locul său de drept”, a subliniat deputata Ludmila Adamciuc.
„Am trăit emoții de panică, de neputință, emoții de nevoie de asistență și de a avea pe cineva alături”, a mărturisit unul dintre participanți.
„În momentul în care în urechi îți bâzâie, pierzi puterea de a gândi și de a acționa. Adevărat, este foarte dificil. Ar trebui să atragem mai mult atenția societății la copilașii care sunt atipici: ei nu sunt bolnavi, nu sunt slabi, sunt pur și simplu altfel. Este necesar să îi înțelegem mai bine și să încercăm să ne adaptăm la nevoile lor, inclusiv la nevoile lor educaționale și de comportament. Aș vrea ca mai multe persoane, inclusiv funcționari publici responsabili de educație, să participe la un astfel de experiment, ca să poată adapta curriculumul la nevoile copiilor atipici din punct de vedere neurologic”, a punctat altă persoană.
„Ceea ce am simțit este incredibil și foarte complicat pentru mine. Mesajul meu este să fim toleranți, să fim mai buni, să fim mai înțelegători și să sprijinim părinții, care de cele mai multe ori rămân singuri în această experiență. Îndemn să arătăm solidaritate și susținere”, a transmis o altă participantă la eveniment.
Și președinta Maia Sandu a transmis, prin intermediul unui mesaj pe Facebook, un apel la solidaritate.
„Vă îndemn să fim mai răbdători și mai prezenți, prin fiecare gest și fiecare cuvânt. Există feluri diferite de a comunica, de a învăța și de a simți, iar fiecare dintre ele spune o poveste diferită. Atunci când oferim înțelegere și sprijin, oricine își poate găsi locul și poate crește în ritmul său”, a arătat șefa statului în mesajul său.
Aproape 550 de copii testați în 2025 la centrul specializat
În Republica Moldova funcționează un centru de diagnostic în tulburări de spectru autist (TSA), parte a Centrului Republican de Reabilitare pentru Copii, care și-a început activitatea pe 1 septembrie 2024. Scopul acestuia este asigurarea accesului gratuit la servicii specializate destinate copiilor cu TSA, inclusiv diagnostic, terapie comportamentală și sprijin pentru părinți.
Echipa centrului este formată dintr-un psiholog, trei psihiatri, un psihopedagog, trei logopezi, o asistentă medicală, un medic specializat în TSA și doi kinetoterapeuți.
În anul 2025, în cadrul instituției au fost realizate 545 de testări ADOS-2, distribuite pe module, în funcție de vârsta și nivelul de dezvoltare al copiilor. Testările au vizat copii cu vârste între 1 și 17 ani, dintre care 340 cu vârsta 0-5 ani și 205 cu vârsta 5-17 ani.
Ministerul Sănătății informează că, în urma evaluărilor, 228 de copii au devenit beneficiari ai programului de reabilitare, beneficiind de intervenții multidisciplinare conform planului individualizat, cu una până la patru cure terapeutice, în funcție de necesități și resursele disponibile. Totodată, 317 copii nu au fost incluși în program, decizia aparținând părinților, deși aceștia au beneficiat de evaluare completă.
Simbolul Zilei de Conștientizare a Autismului este reprezentat de piesele de puzzle, care reflectă unicitatea și diversitatea copiilor și tinerilor cu tulburări din spectrul autist.
CITIȚI ȘI:
