Corespondență Dan Alexe | UE, CSI părăsit de R. Moldova și dilema Armeniei
Simultan cu anunțarea că R. Moldova, prin votul Parlamentului de la Chișinău, părăsește Comunitatea Statelor Independente (CSI), Vladimir Putin a estimat că o țară ca Armenia nu ar putea urma exemplul R. Moldova, cerând, la rândul său, aderarea la Uniunea Europeană, deoarece, a spus el, Erevanul este deja membru al unei uniuni vamale, cea cu Moscova.
- „Aderarea la o uniune vamală simultan cu Uniunea Europeană, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică, este imposibilă. Pur și simplu imposibilă prin definiție”, a subliniat Putin în timpul unei întâlniri la Kremlin cu premierul armean Nikol Pașinian.
Tehnic, Putin exprimă o realitate geopolitică în care Erevanul este ținut prizonier, iar situația este aproape imposibil de schimbat, actualmente, în perspectiva alegerilor parlamentare din Armenia, în luna iunie.
Armenia se află prinsă într-o capcană diplomatic-juridică, fiind membră atât în Comunitatea Statelor Independente (CSI), unde a fost chiar țară fondatoare, alături de Republica Moldova, cât și în Uniunea Economică Eurasiatică.
Este vorba de două cluburi diferite, cu aceeași nostalgie de fundal, dar cu grade foarte diferite de „seriozitate instituțională”. Chișinăul a putut rămâne formal în CSI până anul acesta, primind chiar statutul de țară candidată la UE, deoarece CSI este, practic, doar un forum de discuții, deghizarea unui fel de „divorț civilizat” după prăbușirea Uniunii Sovietice. Nu există o integrare reală, nici o piață comună, iar deciziile nu sunt obligatorii. Tradus cinic: este un WhatsApp diplomatic al foștilor soți sovietici, care încă mai au anumite chei unul de la altul.
Dovada este că o altă țară candidată, Georgia, a ieșit din CSI încă din 2009, însă candidatura sa este acum blocată din pricina orientării pro-ruse a guvernului autoritar de la Tbilisi. Paradoxul este, așadar, că Moldova, care formal încă mai era nominal în CSI, a avansat până în pragul actual al începerii tehnice a negocierilor de aderare, pe când Georgia, deși ieșise din CSI în 2009, a rămas cu mult în urmă și este acum ținută la distanță; ba chiar la Bruxelles se vorbește pe față și de posibilitatea suspendării liberalizării regimului vizelor pentru georgieni.
Armenia este însă membră atât în Uniunea Economică Eurasiatică (UEE / EAEU), cât și în Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (alianță militară dominată de Rusia).
Or, este evident că o țară nu poate fi membră simultan în două organizații economice ostile una alteia (UE și UEE a Rusiei) și să poată funcționa economic participând la două sisteme de taxare și de schimburi economice internaționale, simultan. Aceasta ar fi o poartă deschisă pentru bunurile din celălalt sistem vamal, cum este cel rusesc, să poată pătrunde pe piața europeană prin intermediul unei țări ca Armenia. Ar fi o poartă de scăpare a produselor rusești pe piața europeană, cu toate că Rusia este supusă sancțiunilor europene.
Cazul Armeniei, candidat care ar rămâne în sistemul vamal al lui Putin, ar fi inacceptabil pentru europeni, deoarece o condiție esențială, în momentul acceptării unei candidaturi, este ca țara respectivă să nu facă parte din structuri economice ostile.
Armenia, prizoniera uniunii vamale cu Rusia, „Uniunea Economică Euroasiatică”
În primăvara anului 2025, Parlamentul armean votase o lege care viza deschiderea negocierilor de aderare la UE, putere rivală a Rusiei în Caucaz. Deși Armenia nu a început încă oficial procesul de solicitare a statutului de țară candidată, parteneriatul său cu UE a intrat într-o nouă fază, caracterizată de o cooperare sporită în domeniul securității. În cadrul planului european de „reziliență și creștere”, Erevanul primește o finanțare de 270 de milioane de euro, în timp ce agenții precum Frontex, Europol și Agenția Europeană pentru Controlul Drogurilor își oferă expertiza.
Putin se opune însă categoric perspectivei aderării Armeniei la Uniunea Europeană. „Aderarea la o uniune vamală atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică este imposibilă”, a spus Putin. „Înțeleg că fiecare țară urmărește să obțină beneficii maxime din cooperarea sa cu țări terțe, dar acest lucru trebuie să fie clar, sincer și convenit de la bun început”, a adăugat el.
Dacă CSI, din care R. Moldova tocmai a ieșit în mod formal, este doar amintirea imperiului, UEE este, în schimb, încercarea de a-l reconstrui în formă economică. Rusia, Belarus și Kazahstanul au semnat, în toamna anului 2012, acordul de creare a „Uniunii Economice Euroasiatice” (UEE), scopul fiind de a atrage în ea cât mai multe foste republici sovietice. Proiectul Uniunii Euroasiatice este prezentat ca fiind similar celui care a dus la crearea Uniunii Europene. Armenia a aderat în 2015.
Dacă în zona de liber schimb a UE mărfurile și serviciile circulă de la o țară la alta, în CSI lucrurile sunt mai complicate.
Acordurile de liber schimb pe care Uniunea Europeană le încheie cu diferite țări terțe nu implică niciun fel de apropiere politică. Ele nu înseamnă că acele țări au vreo vocație – uneori chiar nici măcar dorința – de a intra în Uniunea Europeană. Bruxelles a încheiat astfel acorduri de liber schimb cu Mexicul, Canada, Egiptul, Africa de Sud, India sau Coreea de Sud. Acordurile de liber schimb nu înseamnă, însă, că se suprimă în mod automat obligativitatea vizei.
Moscova, care a menținut o poziție dominantă în peisajul informațional armean, a investit masiv în factori politici, religioși și media locali, care seamănă îndoieli cu privire la integritatea viitoarelor alegeri parlamentare din iunie 2026. Rețelele de socializare, în special Facebook și Telegram, răspândesc idei false în favoarea Rusiei, precum „Armenia se va prăbuși dacă părăsește piața rusă” și „în cele din urmă, Turcia va înghiți Armenia și îi va distruge economia”.
CITIȚI ȘI:
