Revista Presei | Ucraina a minat frontiera cu R. Moldova pe segmentul transnistrean, invocând posibile atacuri asupra logisticii din spatele frontului
Ieșirea definitivă a Republicii Moldova din CSI și comentariul experților; de ce Ucraina a recurs la minarea unor porțiuni de frontieră cu Republica Moldova - sunt câteva dintre principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
Parlamentul de la Chișinău a votat pentru ieșirea definitivă a R. Moldova din CSI, titrează RFI. Astfel, a fost denunțat Acordul de constituire și Statutul organizației, dar și Protocolul aferent. Este o acțiune firească și inevitabilă în realizarea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană, susțin autoritățile. ”Un moment istoric pentru R.Moldova. CSI a făcut bine doar Rusiei și mult rău celorlalte state membre”, este reacția eurodeputatului român, Siegfried Mureșan, după votul majorității parlamentare. Pe de altă parte, liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, declară că ceea ce s-a întâmplat este ”o tragedie împotriva întregului popor”.
Pe Moldpres vedeți opinia expertului asociat în politică externă și comunicare strategică, Daniel Vodă, care spune că ieșirea Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente este o corecție strategică, care trebuia începută în 2009, dar este încheiată în 2026. Apartenența la CSI slăbea credibilitatea externă a Moldovei, în timp ce oportunitățile reale sunt în UE, G7, piețele globale, constată Vodă. El a subliniat că ieșirea din CSI nu va duce la pierderea locurilor de muncă și a piețelor de desfacere.
Ucraina a recurs la măsuri de securitate sporite la granița cu Republica Moldova, inclusiv la minarea unor sectoare de frontieră din zona secesionistă. Pro TV a discutat cu Mihailo Podoleak, consilier prezidențial ucrainean, care a spus că măsura a fost necesară pe fondul riscurilor crescute de destabilizare, generate de prezența militară rusă în regiune. Oficialul de la Kiev a explicat că măsurile au caracter strict defensiv și urmăresc prevenirea infiltrării unor grupuri de diversioniști. În ceea ce privește îngrijorările legate de securizarea depozitului de muniții de la Cobasna, Podoleak a spus că Ucraina cunoaște tipurile de muniții stocate acolo, dar a subliniat că natura războiului s-a schimbat.
Republica Moldova are nevoie de un partener internațional puternic pentru a susține procesul de reintegrare, în lipsa unui format de negocieri funcțional. În acest context, Uniunea Europeană este văzută drept actorul capabil să ofere sprijin politic, economic și financiar consistent. Pe jurnal.md vedeți declarația viceprim-ministrului pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, care a subliniat că autoritățile de la Chișinău propun implicarea mai activă a UE, inclusiv în gestionarea unui viitor fond de convergență. Acest fond ar urma să contribuie la reducerea diferențelor dintre cele două maluri ale Nistrului, prin proiecte sociale și de infrastructură. Fondul ar putea include taxe colectate de la agenții economici din regiunea transnistreană, dar și donații din partea partenerilor internaționali.
Un polițist al Inspectoratului Național de Investigație și un procuror au fost plasați în arest preventiv, după ce au fost reținuți într-un dosar de luare de mită. Europa Liberă scrie că reținerile au fost urmate de un val de cereri de demisie din INI, în semn de solidaritate. Centrul Național Anticorupție și Procuratura Anticorupție i-a reținut pe cei trei 31 martie, spunând că sunt bănuiți de luare de mită în valoare de 400.000 de dolari. Alți doi polițiști reținuți au fost puși în libertate de CNA după audieri. Inspectoratul General de Poliție, din care face parte INI, a spus Europei Libere că în rândul polițiștilor „există o formă de nemulțumire”, dar nu a precizat câți ofițeri au scris cerere de demisie.
Iar de pe Cotidianul.md aflăm că Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova anunță că, conducerea Direcției pentru combaterea criminalității organizate din cadrul Inspectoratului Național de Investigație și Inspectoratului General al Poliției a avut discuții cu angajații, subliniind necesitatea menținerii echilibrului instituțional și a clarificării tuturor circumstanțelor. Reacția vine după ce toți angajații INI și-ar fi depus cererile de demisie, în urma reținerii a doi ofițeri ai instituției, considerată de colegi drept ilegală și fără probe, în dosarul mitei de 400.000 de dolari.
Călătoriile cu transportul public se scumpesc la Chișinău. Tariful crește la 7 lei din 1 mai. Cotidianul.md scrie că Primăria a anunțat majorarea tarifului, invocând creșterea costurilor operaționale, în special a carburanților. Creșterea tarifelor vine pe fondul presiunilor bugetare tot mai mari generate de scumpirea carburanților, accelerată de conflictul din Orientul Mijlociu. Ultima majorare a avut loc la 1 iulie 2022, când costul unei călătorii a crescut de la doi - la șase lei.
Recuperarea prejudiciilor din fraude financiare rămâne extrem de scăzută. IPN propune declarația guvernatoarei Băncii Naționale, Anca Dragu, care avertizează că mai puțin de 1% din cazuri se soluționează cu succes, autoritățile confruntându-se cu dificultăți în identificarea infractorilor care acționează la nivel global. Potrivit ei, numărul escrocheriilor financiare raportate a crescut de la 125 în 2024 la circa 400 în primele 10 luni ale anului trecut, iar prejudiciile au urcat de la 4,5 milioane la aproximativ 20 de milioane de lei. La rândul său, directorul Agenției pentru Securitate Cibernetică, Mihai Lupașcu, a menționat că escrocii utilizează tot mai frecvent tehnici de manipulare psihologică, pe lângă cele tehnologice, pentru a convinge victimele să acționeze impulsiv.
Agricultorii din R. Moldova, îndemnați să reducă volumul de pesticide: 24 de decese și sute de intoxicații în ultimii șapte ani, titrează Moldova 1. Deși produsele fitosanitare sunt indispensabile pentru agricultură, autoritățile trebuie să reducă în jumătate cantitatea acestora folosită în agricultură până în 2030, în concordanță cu politicile Uniunii Europene, a declarat directoarea generală adjunctă a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Aliona Castraveț. De cealaltă parte, expertul de mediu, Anatolie Prohnițchi, susține că utilizarea pesticidelor în Republica Moldova este „dezastruoasă”, pentru că unele persoane le administrează după bunul plac, fără limite stricte sau supraveghere profesională, ceea ce afectează grav biodiversitatea, ecosistemele și sănătatea oamenilor.
Ministrul Mediului a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Pe newsmaker.md vedeți declarația lui Gheorghe Hajder care a spus că peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, el a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați.
R. Moldova va avea, până în 2027, o aplicație mobilă pentru evaluarea riscului seismic al clădirilor. Moldova 1 a discutat cu secretarul de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Veaceslav Șipitca, care a menționat că inițiativa reprezintă un pas important în monitorizarea siguranței construcțiilor și în pregătirea pentru eventuale cutremure. R. Moldova a obținut un grant de la Banca Mondială, în valoare de circa 1.2 milioane de dolari, și au fost deja identificați specialiști naționali, care vor fi ajutați de experți din România să implementeze proiectul.
