Prizonieri fără statut: Drama civililor ucraineni deținuți de Rusia
Mii de civili ucraineni rămân în captivitatea Rusiei, adesea fără statut juridic și fără legătură cu familiile lor. Reținerile lor încalcă dreptul internațional, iar rudele încearcă ani la rând să obțină eliberarea, confruntându-se cu obstacole sistemice, transmite DW.
De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, mii de civili au dispărut pe teritoriul țării. Potrivit estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului, este vorba de cel puțin 16 mii de cetățeni ucraineni – persoane care nu au participat la ostilități, dar care au ajuns totuși în captivitatea rusă. Aceste rețineri arbitrare contravin direct dreptului internațional umanitar: civilii nu sunt participanți la război, iar protecția lor este consacrată, în special, în Convenția a IV-a de la Geneva.
„În Convenția de la Geneva nici măcar nu este prevăzut logic că vreo țară, intrând pe teritoriul alteia, își poate permite (...) să ia un civil și pur și simplu să-l rețină fără niciun temei”, spune Iuri Kovbasa, reprezentant al Avocatului Poporului din Ucraina. Astfel, însăși categoria de „civil prizonier” nu este prevăzută de lege, dar astfel de persoane există.
Regimul „incommunicado”: prizonieri în afara sistemului juridic
Larisa Șevandina nu și-a mai văzut soțul de 11 ani – cunoscutul sportiv ucrainean și președinte al Federației de wushu din regiunea Donețk, Oleg Șevandin. În mai 2015, acesta a fost răpit în Debalțevo, iar de atunci cei doi au comunicat doar de două ori, ambele dăți în primele 24 de ore după reținere.
Potrivit martorilor, bărbatul a fost oprit de persoane înarmate, cu fețele acoperite, scos din mașină, i s-a pus un sac pe cap și a fost dus într-o direcție necunoscută. De atunci, soția sa a desfășurat propria anchetă și a fondat organizația „Ukraine Movement. Return Freedom”. Ea afirmă că și ONU se ocupă de cazul soțului ei, însă fără rezultate concrete: „Din păcate, ONU nu are mecanisme directe (de intervenție), și chiar și cu o asemenea atenție, omul rămâne în captivitate”.
„11 ani în captivitatea rusă este foarte mult. Și când se spune că fiecare zi este un iad, este un iad înmulțit cu 365 și apoi încă o dată cu 11”, subliniază Șevandina.
Cazul lui Oleg Șevandin a fost unul dintre primele episoade cunoscute de reținere a civililor în teritoriile ocupate. Din punct de vedere juridic, situația sa este descrisă ca „incommunicado” – izolare totală, fără acces la comunicare, avocați și fără acuzații oficiale. În această situație se află majoritatea civililor deținuți de Rusia.
„Este acea categorie pe care regimul rus o numește «reținuți pentru opoziție față de operațiunea militară specială». Adică oameni (...) care nu au deloc statut juridic, deoarece reținerea lor contravine nu doar dreptului internațional, ci și legislației ruse”, explică expertul Centrului pentru Libertăți Civile, Mihail Savva.
Potrivit lui Kovbasa, există și o altă categorie – cei a căror detenție este oficial recunoscută de Rusia și comunicată Comitetului Internațional al Crucii Roșii. „Aceștia pot avea deja anumite sentințe – sentințe inventate, de exemplu pentru terorism”, afirmă el.
Acuzat de spionaj, dar considerat deținut politic
Din această categorie face parte jurnalistul și activistul Serghei Țîghipa. După pensionare, în 2021, el a început să scrie povești despre orașul său natal, Nova Kahovka. După ocuparea orașului de către trupele ruse, în 2022, acesta a rămas pentru a ajuta localnicii și pentru a relata situația pe rețelele sociale.
La 12 martie, a fost răpit, iar până la sfârșitul lunii decembrie a fost ținut în detenție fără statut juridic. Ulterior, a fost acuzat de spionaj. Organizația „Memorial” îl consideră deținut politic.
Soția sa, Elena Țîghipa, a început să lupte pentru eliberarea lui, implicându-se activ în inițiative civice și proteste. „Transform toată această situație în activitatea mea publică. Înțeleg că dacă doar voi sta și voi suferi, asta nu-i va ușura soarta”, spune ea.
Menținerea legăturii cu soțul său este dificilă. „Faptul că nu primesc scrisori poate însemna că ale mele nu îi sunt înmânate”, afirmă femeia. În același timp, starea de sănătate a acestuia se deteriorează.
Tortură sistematică în detenție
Potrivit organizațiilor pentru drepturile omului și ONU, autoritățile ruse aplică sistematic tortură și tratamente inumane prizonierilor ucraineni – atât militari, cât și civili.
„Tortura și abuzurile sunt confirmate constant după ce apărătorii noștri și chiar civilii se întorc din captivitate”, afirmă Kovbasa.
Cine ajunge în captivitate și de ce
Conform experților, în captivitate ajung frecvent persoane active social: voluntari, activiști, șoferi care evacuau civili sau oameni care și-au exprimat deschis poziția proucraineană.
„Sunt reținuți pentru că autoritățile de ocupație îi consideră o amenințare – pot deveni un nucleu al rezistenței”, explică Savva, adăugând că astfel de acțiuni au și rol de intimidare.
Un astfel de caz este cel al ofițerului în rezervă Serghei Lihomanov, care a dispărut timp de aproape două luni după ce a fost ridicat din locuința sa din Sevastopol. Ulterior, a fost acuzat de trădare și pregătirea unui atentat.
„Vreau ca fratele meu să aibă șansa să trăiască normal, nu în închisoare, pentru că nu a făcut nimic rău”, spune sora sa, Tatiana Zelena. Ea crede că acesta a fost arestat doar pentru că a fost militar ucrainean.
Zelena și-a părăsit locul de muncă pentru a se dedica luptei pentru eliberarea fratelui său și spune că nu se va opri nici după revenirea acestuia, până când și alte familii nu își vor revedea apropiații.
CITIȚI ȘI:
