Statele candidate la UE, încurajate să nu renunțe, indiferent de momentul următoarei extinderi
Extinderea Uniunii Europene reprezintă o necesitate geopolitică și economică. Indiferent de momentul în care va avea loc următoarea extindere, țările candidate sunt sfătuite să nu renunțe la acest proces. Profesorul și istoricul român Adrian Niculescu afirmă că Uniunea Europeană este cel mai bun proiect politic creat vreodată de umanitate.
Potrivit profesorului Niculescu, România este o dovadă tangibilă a succesului integrării. În ultimele două decenii, țara a înregistrat o creștere constantă a Produsului Intern Brut, reconfirmând eficiența modelului european de dezvoltare economică și socială.
„Nu ar trebui să uităm că Uniunea Europeană, în convingerea mea fermă, este cea mai extraordinară structură creată vreodată de mintea umană, din antichitate și până în prezent. Este cel mai rafinat cadru construit vreodată și, din păcate, în România sunt mulți care cred că acest cadru nu mai este necesar, deși a oferit rezultate peste măsură”, a subliniat Adrian Niculescu în emisiunea „Vector European”, de la Moldova 1.
În timp ce elita politică de la București reconfirmă sprijinul necondiționat pentru aderarea Republicii Moldova la comunitatea europeană, experții independenți atrag atenția și asupra unor aspecte care nu trebuie neglijate, astfel încât extinderea Uniunii Europene să fie un proces cu câștigători de ambele părți.
Francesca Cristea, coordonator de politici la Europuls, România, spune că Uniunea Europeană are nevoie de extindere pentru că își dorește să devină mai competitivă, printr-un acces mai larg la resurse și un schimb mai rapid de resurse umane și ajutor.
„Uniunea Europeană are cu siguranță nevoie de extindere, dar trebuie avut grijă cum se desfășoară acest proces, deoarece toți membrii trebuie integrați armonios și trebuie să ne asigurăm că țările care aderă sunt cu adevărat pregătite și dornice să facă parte din ea”, afirmă Francesca Cristea.
În comparație cu alte state candidate, Republica Moldova beneficiază de o viteză de absorbție a legislației europene superioară, datorând acest lucru resursei umane comune cu România și faptului că o parte semnificativă a populației deține deja cetățenia europeană, ceea ce facilitează accesul direct pe piața muncii și în instituțiile de la Bruxelles.
„Republica Moldova absoarbe deja know-how de la noi, atât direct, prin oameni deoarece mulți români lucrează la Chișinău pentru integrarea țării. Ucraina, din cauza diferenței lingvistice clare, nu se mișcă la fel de repede, dar sunt foarte inventivi, iar faptul că au rezistat unui război atât de dur demonstrează acest lucru. Ucrainenii sunt extrem de inventivi și progresează mai repede în procesul de integrare decât am făcut-o noi, învățând atât din greșelile noastre, cât și din experiențele noastre pozitive”, a remarcat Vlad Gheorghe, consilier onorific al prim-ministrului român Ilie Bolojan.
Lidia Moise, analist economic din România, menționează că aderarea Ucrainei la UE este strâns legată de planul de reconstrucție post-război, estimat de Banca Mondială la aproape 590 de miliarde de dolari. Integrarea oferă cadrul legal pentru participarea firmelor europene, inclusiv a celor române, la refacerea infrastructurii ucrainene.
„Aderarea la UE s-a lovit de obstacole atunci când statele candidate aveau regiuni precum Transnistria, cu conflicte înghețate, așa cum are Ucraina cu Crimeea. Din această perspectivă, pot exista bariere în calea unei aderări rapide, dar pentru a participa la reconstrucția Ucrainei, pentru a finanța o parte din aceasta și pentru ca firmele europene să beneficieze, cred că va exista o astfel de deschidere inițială”, a menționat Lidia Moise în cadrul emisiunii „Vector European”.
Extinderea Uniunii Europene spre Republica Moldova și Ucraina va repoziționa România din punct de vedere geopolitic, transformând-o dintr-un stat de frontieră într-un pilon central de stabilitate și reconstrucție în regiune.
România, care este stat membru din 2007, se află în etapa finală de utilizare a fondurilor de coeziune din actualul exercițiu financiar. La această etapă, Bucureștiul beneficiază de alocări de 31.5 miliarde de euro prin Politica de Coeziune și 28.5 miliarde prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru perioada 2021-2027.
Aderarea unor state noi va reconfigura alocările financiare în viitorul Cadru Financiar Multianual, respectiv, pentru București, următorii ani sunt decisivi pentru finalizarea proiectelor majore de infrastructură și agricultură, susține Robert Lupițu, redactor-șef al comunității media Calea Europeană.
„Nu este vina nimănui că România nu a ajuns încă la un nivel de dezvoltare mult mai ridicat în implementarea politicilor de coeziune și agricole. Mai avem oportunități în actualul cadru financiar multianual și în următorul pentru a ne îmbunătăți semnificativ situația, deoarece, atunci când vor adera state noi, acestea vor avea nevoie de mai multă finanțare decât țările deja dezvoltate. De aceea este foarte important ca România să se dezvolte puternic în următorii ani”, a subliniat Robert Lupițu.
Pe agenda bilaterală de cooperare Bucureștiul și Chișinăul au mai multe dosare active. Cea mai mare miză o are energia, în prezent între 50 și 70% din energia electrică necesară Republicii Moldova vine din România. O altă dimensiune de interconectare vizează infrastructura rutieră și feroviară: la Ungheni se construiește primul pod de tip autostradă, deschiderea lui fiind planificată pentru sfârșitul acestui an, iar un alt pod este preconizat la Albița-Leușeni. Totodată, urmează să fie redeschis tronsonul feroviar Cantemir-Fălciu, după o pauză de trei decenii.
CITIȚI ȘI:
