Răni care încă dor. Maia Sandu: „Construim democrația cerută la 7 aprilie 2009”
Ziua de 7 aprilie rămâne o lecție despre „cât de ușor pot fi încălcate drepturile fundamentale” și despre importanța de a apăra libertatea. Președinta țării, Maia Sandu, spune că trauma lăsată nu se va vindeca cât timp justiția „rămâne datoare cu adevărul și dreptatea”.
„Ne amintim astăzi de momentul rușinos din istoria noastră, când – la 7 aprilie 2009 – statul și-a agresat propriii cetățeni pentru simpla revendicare de a li se respecta voința, exprimată prin vot”, a declarat șefa statului într-un mesaj transmis la 17 ani de la evenimentele care au marcat ruptura de modelul de guvernare asociat cu influențele Federației Ruse.
Potrivit președintei, „a fost o confruntare între solidaritatea și curajul zecilor de mii de oameni ieșiți pașnic în stradă și abuzurile care au făcut victime, au lăsat în urmă sute de tineri umiliți și au provocat răni care încă dor”.
Șefa statului spune că, prin pașii pe care Republica Moldova îi face spre Uniunea Europeană, construiește democrația pe care au cerut-o manifestanții de atunci.
„Astfel onorăm dârzenia și sacrificiul celor care s-au ridicat și au avut de suferit, păstrând vii memoria și idealurile lor”, a mai spus președinta.
Ziua care a dat semnalul schimbării
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a transmis că astăzi se împlinesc 17 ani de la „ziua în care o generație întreagă a avut curajul să spună „nu” fricii și „da” libertății”.
„Acei tineri au ieșit să-și apere un lucru firesc – dreptul de a trăi într-o țară liberă, în care votul contează, iar statul își respectă cetățenii”, a subliniat președintele Legislativului.
Igor Grosu notează că, după 17 ani, mai rămân întrebări fără răspunsuri, iar dreptatea nu a fost făcută până la capăt.
„Ceea ce știm azi este că acea caracatiță mafiotă, care capturase atunci statul, s-a folosit de moment pentru a dăinui și jefui resursele țării și aproape că a întors țara din parcursul său european. Au trebuit încă 10 ani ca acea caracatiță plămădită în sânul regimului lui Voronin să fie eliminată. Încet-încet, justiția își face treaba și oligarhii încep să răspundă”, a declarat Igor Grosu.
Potrivit oficialului, ziua de 7 aprilie a dat semnalul schimbării, iar datorită curajului de atunci, „putem vorbi liber, putem alege și putem decide direcția în care merge Republica Moldova”.
„Drumul nu a fost ușor și nu este încă încheiat. Dar fiecare pas înainte contează. De aceea, memoria zilei de 7 aprilie trebuie să ne unească, pentru că viitorul acestei țări depinde de alegerile pe care le facem în fiecare zi”, a conchis Președintele Parlamentului.
Curajul unei generații de a-și decide viitorul
„Un simbol al libertății, curajului și demnității”, a scris premierul Alexandru Munteanu despre evenimentele de acum 17 ani, când „o generație a avut puterea să iasă în stradă nu pentru lozinci, ci pentru un drept fundamental: LIBERTATEA de a-și decide viitorul!”.
„Atunci, mii de oameni au spus, cu o claritate rară, că Moldova aparține cetățenilor săi, că statul trebuie să fie în slujba lor și că drepturile și libertățile nu se dau, ci se câștigă și se protejează”, a menționat șeful Guvernului.
Alexandru Munteanu afirmă că 7 aprilie 2009 a lăsat în urmă o lecție care nu poate fi uitată, că „libertatea nu vine de la sine, ea se obține”.
„Astăzi, datoria noastră este să ducem mai departe acel curaj – prin instituții corecte, prin respect pentru lege și printr-un parcurs ferm în familia europeană. Să nu permitem niciodată întoarcerea la frică, abuz sau autoritarism. Pentru că Republica Moldova este și va rămâne un stat al cetățenilor săi. Curajul de atunci ne obligă să nu slăbim niciodată în apărarea libertății”, a mai spus prim-ministrul țării.
Prețul adevărului
Protestele din aprilie 2009, care au înlăturat guvernarea comunistă și au deschis calea spre alegeri libere și democratice, au evidențiat atât dorința societății pentru schimbare, cât și fragilitatea coeziunii naționale.
Peste 30 de mii de manifestanți, în special tineri, s-au mobilizat la proteste în centru capitalei. Inițial pașnice, manifestațiile s-au transformat într-o revoltă populară violentă cu dezordini în masă, când autoritățile au reacționat brutal.
Peste 600 de tineri protestatari au fost arestați, bătuți, umiliți și torturați în comisariatele de poliție. Deși a fost recunoscut oficial doar decesul lui Valeriu Boboc, omorât în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale, societatea civilă a vorbit despre cinci decese asociate brutalităților forțelor de ordine în timpul acțiunilor de reprimare a protestelor.
La 17 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009, victimele încă își caută dreptatea, ancheta penală continuă, iar adevărul despre cele întâmplate nu s-a mai aflat.
Mai multe persoane au fost recunoscute în calitate de învinuiți fiind implicate în reprimarea protestului pașnic, care s-a transformat în violențe și dezordini în masă. Doar în dosarele instrumentate de PCCOCS, care a reluat urmărirea penală în noiembrie 2021, au fost condamnate 11 persoane, se arată într-un răspuns al instituției oferit la solicitarea Teleradio-Moldova.
CITIȚI ȘI:
