Revista presei internaționale | Trump intensifică presiunea asupra Iranului, cerându-i să accepte mai multe concesii
Pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, presa internațională scoate în prim-plan inițiativele diplomatice menite să conducă la o posibilă încetare a ostilităților între Iran și Statele Unite. Analizele publicațiilor occidentale evidențiază totodată implicațiile mai largi ale conflictului, de la securitatea energetică a Europei până la presiunile asupra mecanismelor decizionale din cadrul Uniunii Europene.
Iranul și Statele Unite au primit un plan de încetare a ostilităților, care ar permite redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dezvăluie sursele agenției Reuters. Potrivit acestora, propunerea, elaborată de Pakistan în calitate de mediator, prevede un acord în două etape: încetarea imediată a focului și, ulterior, un acord cuprinzător. Documentul inițial ar urma să devină un memorandum de înțelegere finalizat electronic prin Pakistan — principalul canal de comunicare între părți. Planul, denumit provizoriu „Acordul de la Islamabad”, prevede un armistițiu de 15–20 de zile și negocieri finale directe în capitala Pakistanului, detaliază sursele Reuters.
The New York Times informează că Iranul a transmis un plan în 10 puncte pentru încetarea războiului cu Statele Unite și Israel, prin intermediul Pakistanului, care acționează ca principal mediator. Potrivit ziarului american, propunerea prevede garanții de securitate pentru Iran, încetarea atacurilor asupra grupării Hezbollah din Liban și ridicarea sancțiunilor în schimbul deblocării Strâmtorii Ormuz. De asemenea, Iranul ar urma să introducă o taxă de aproximativ 2 milioane de dolari pentru fiecare navă care tranzitează strâmtoarea, veniturile urmând să fie împărțite cu Oman. Planul prevede utilizarea fondurilor obținute pentru reconstrucția infrastructurii afectate de atacurile americano-israeliene asupra Iranului, fără ca acesta să solicite despăgubiri directe din partea Statelor Unite, conchide The New York Times.
Președintele american Donald Trump a declarat, citat de AFP, că propunerea de încetare a focului între Statele Unite și Iran, înaintată de mediatori, este un pas important, dar insuficient, în timp ce Teheranul a respins-o, cerând oprirea completă a ostilităților. Trump a amenințat că, dacă Teheranul nu redeschide Strâmtoarea Ormuz până la sfârșitul zilei de azi, SUA ar putea lansa atacuri masive asupra infrastructurii civile iraniene, remarcă AFP. Agenția de presă amintește că liderul american a mai stabilit anterior termene similare fără a le respecta. Negocierile rămân dificile, cu contacte directe limitate și cu Pakistanul în rol de mediator, iar lipsa comunicării din partea Iranului este considerată o problemă majoră, remarcă AFP.
Serviciile de informații ale Federației Ruse ar fi furnizat Iranului o listă detaliată cu 55 de obiective energetice critice din Israel, relatează The Jerusalem Post. Publicația face referire la surse apropiate serviciilor de informații ucrainene, potrivit cărora lista ar fi clasificată în trei niveluri, în funcție de importanța strategică, și include centrale esențiale, noduri energetice urbane și substații regionale, cu obiective precum centrala „Orot Rabin” menționată ca țintă principală. Scopul acestor informații ar fi facilitarea unor eventuale lovituri precise asupra infrastructurii energetice israeliene, subliniază The Jerusalem Post. Vulnerabilitatea sistemului energetic israelian, caracterizat ca o „insulă energetică”, ar putea conduce la un colaps major în cazul afectării unor componente-cheie, semnalează publicația.
În timp ce Rusia oferă Iranului informații secrete, un alt aliat al regimului de la Teheran — Coreea de Nord — încearcă să se distanțeze de acesta, transmite CNN. Postul american face referire la analizele serviciilor de informații din Coreea de Sud, potrivit cărora Phenianul se abține de la gesturi diplomatice, ceea ce poate fi interpretat ca un semn al unei posibile repoziționări. Analiștii citați de CNN consideră că această atitudine ar putea urmări deschiderea unor noi canale diplomatice înaintea unor evoluții geopolitice majore, inclusiv a unui potențial summit între liderii SUA și Chinei. Aceiași experți consideră că regimul nord-coreean vrea să evite tensiuni suplimentare și să-și păstreze spațiu diplomatic în relațiile cu actorii globali importanți. În paralel, Coreea de Nord se confruntă cu dificultăți economice generate de situația din Orientul Mijlociu, inclusiv perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și presiuni asupra monedei naționale, explică analiștii citați de CNN.
Secretarul general al ONU, António Guterres, s-a declarat „îngrijorat” de amenințările președintelui Donald Trump privind posibile atacuri asupra infrastructurii civile din Iran, transmite Associated Press. Agenția de presă îl citează pe purtătorul de cuvânt al ONU, Stéphane Dujarric, potrivit căruia astfel de acțiuni ar putea încălca dreptul internațional din cauza riscurilor pentru civili. ONU a făcut apel la respectarea normelor internaționale și la evitarea loviturilor asupra obiectivelor civile, relevă Associated Press. În același timp, organizația a condamnat și atacurile Iranului asupra infrastructurii civile din Israel și din statele Golfului, cerând tuturor părților să reducă tensiunile, notează agenția de presă.
Traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz a crescut la cel mai ridicat nivel de la începutul conflictului, după ce mai multe state au ajuns la înțelegeri informale cu Iranul privind tranzitul în siguranță al navelor comerciale, dezvăluie Bloomberg. În condițiile în care Teheranul a făcut unele excepții pentru partenerii considerați „prieteni”, în ultimele zile prin strâmtoare au trecut zeci de nave, inclusiv petroliere din Irak și transporturi de gaze lichefiate din India, susțin sursele agenției de presă. Potrivit acestora, volumul resurselor energetice transportat prin strâmtoare rămâne sub nivelurile de dinainte de război, însă tot mai multe țări obțin permisiuni de tranzit, iar nave legate de China, Japonia, Turcia și alte state au reușit să treacă prin zonă. Analiștii intervievați de Bloomberg avertizează că, în lipsa unor acorduri transparente și în contextul controlului exercitat de Iran, situația rămâne instabilă și poate fi influențată rapid de evoluțiile geopolitice.
The Wall Street Journal scrie că, în timp ce administrația președintelui american Donald Trump caută o modalitate de a debloca Strâmtoarea Ormuz fără o ofensivă a trupelor terestre împotriva Iranului, atenția se îndreaptă spre acordul susținut de ONU, încheiat în 2022 între Ucraina și Rusia pentru reluarea exportului esențial de cereale. The Wall Street Journal amintește că negocierile, care au durat luni de zile, au dus la un acord care a deblocat temporar acest coridor maritim vital, însă, în cele din urmă, pentru menținerea lui a fost nevoie de intervenții militare. Dronele navale ucrainene au forțat flota rusă să se retragă de pe rutele de navigație din Marea Neagră în 2024, ceea ce a permis exporturilor agricole să revină aproape la nivelul de dinaintea războiului, relevă publicația. Această situație evidențiază limitele diplomației în timp de război și subliniază necesitatea factorului militar, care schimbă regulile jocului în astfel de confruntări, comentează The Wall Street Journal. Este o lecție relevantă pentru Trump, care își propune o încheiere rapidă a războiului, constată ziarul.
Pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al blocării Strâmtorii Ormuz, Europa se pregătește pentru o posibilă criză energetică și creșteri de prețuri, semnalează El Pais. Închiderea acestei rute, prin care tranzitează circa 20% din livrările globale de petrol și gaze, provoacă instabilitate pe piețele energetice, scrie ziarul spaniol. În acest context, Comisia Europeană analizează măsuri de urgență pentru limitarea impactului, iar printre acestea se numără reducerea consumului de energie, munca la distanță, posibile raționalizări și plafonări de prețuri sau reluarea achizițiilor comune de energie, conchide El País.
Politico scrie că dificultățile tot mai mari ale Uniunii Europene în politica externă, de la sprijinul pentru Ucraina până la reacția față de conflictul cu Iranul, alimentează apelurile pentru reforme majore în diplomația blocului comunitar. Publicația subliniază că incapacitatea de a lua decizii unanime, inclusiv privind finanțarea Kievului sau sancțiunile împotriva Rusiei, evidențiază un blocaj sistemic provocat de țări cu guvernări populiste precum Ungaria sau Slovacia. În acest context, mai multe state, precum Germania și Suedia, cer limitarea sau eliminarea dreptului de veto național pentru a accelera procesul decizional, dezvăluie Politico. Diplomații citați de publicație avertizează că, fără reforme, Uniunea Europeană riscă să rămână marginalizată pe scena globală, iar politica externă să fie afectată de interesele interne ale statelor membre.
