Reintegrarea țării și aderarea la UE, procese paralele. Valeriu Chiveri: „Succesele nu depind exclusiv de Guvern”
Reglementarea transnistreană și integrarea europeană a Republicii Moldova sunt două procese paralele, care avansează diferit. Până acum, Chișinăul nu a primit anumite condiționalități din partea Uniunii Europene legate de regiunea transnistreană și speră că Bruxellesul va putea să aplice „elemente creative” atunci când vom ajunge să fim pregătiți de aderare.
Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat într-un interviu acordat Agenției de Stat „Moldpres” că parcursul european al Republicii Moldova impulsionează reintegrarea țării. Totuși, spre deosebire de integrarea europeană, reglementarea transnistreană nu poate avea un calendar clar.
„Eforturile sau succesele în procesul de reintegrare nu depind exclusiv de Guvern, ci și de factori externi foarte importanți, cum ar fi prezența militară ilegală rusă pe teritoriu țării noastre și războiul din Ucraina. Acești factori influențează puternic procesul de reglementare”, a declarat vicepremierul.
Valeriu Chiveri afirmă că pentru Republica Moldova este important ca un eventual acord negociat să aducă o pace echitabilă și durabilă pentru Ucraina, cu oferirea garanțiilor de securitate pentru țara vecină. În aceste codiții, consideră vicepremierul, ar putea fi create și anumite premise pentru reglementarea transnistreană și pentru retragerea trupelor rusești dislocate ilegal peste Nistru.
„Nu suntem parte la acest pachet și nici nu promovăm acest obiectiv, din simplul motiv că negocierile de pace în Ucraina sunt complexe, foarte dificile, cu mai multe componente, iar includerea unui subiect adițional, fără participarea reprezentanților Republicii Moldova în negocieri, ar putea genera elemente de reglementare cu anumite implicații pentru Republica Moldova. Promovăm obiectivul de reintegrare a țării fără a fi incluși în acest pachet”, a subliniat oficialul.
Viziunea Chișinăului se axează pe o reintegrare graduală, în primul rând, în domeniul economic. Unicul format de discuții este „1+1”, care include reprezentanții politici din partea Chișinăului și Tiraspolului – „o platformă suficient de relevantă pentru a discuta subiectele de interes pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului”, spune Valeriu Chiveri, care planifică următoarea întrevedere cu reprezentantul Tiraspolului săptămâna viitoare.
„Am considerat că o abordare graduală în diferite domenii ar putea crea anumite condiții pentru reglementarea comprehensivă a acestui conflict și au fost întreprinse acțiuni care ar dinamiza procesul. Astfel, din 1 ianuarie 2024 au fost introduse taxele vamale, iar recent un grup de deputați a venit cu inițiativa legislativă de a introduce anumite taxe pentru agenții economici din stânga Nistrului, ceea ce ar permite uniformizarea spațiului fiscal și aplicarea normelor legale în domeniul economic pe întreg teritoriul țării”, a detaliat vicepremierul.
Cât despre Fondul de convergență, din care urmează să fie finanțatele proiecte sociale în regiunea transnistreană, Valeriu Chiveri estimează că bugetul ar putea fi mai modest decât s-a vehiculat în spațiul public.
„Bugetul depinde foarte mult de activitatea comercial-economică, de activitatea agenților economici din stânga Nistrului, precum și de posibilitățile de a desfășura activități de import-export. În funcție de acestea, am putea avea o cifră mai mare sau mai mică. Trebuie să ținem cont de faptul că situația social-economică din regiune este tot mai dramatică, iar o parte dintre întreprinderi și-au sistat activitatea sau aceasta este foarte limitată”, a notat Valeriu Chiveri.
Chișinăul își dorește ca procesul să fie realizat în coordonare cu administrația de la Tiraspol, reticentă deocamdată la această inițiativă. Mecanismul de alocare a fondurilor nu a fost încă stabilit, însă o parte din banii acumulați în Fondul de convergență ar urma să fie utilizați pentru compensații, pentru a ajuta persoanele vulnerabile din regiune să depășească „șocul trecerii la prețul de piață” al gazelor.
Potrivit vicepremierului, livrările din prezent – prin Moldovagaz către Tiraspoltransgaz, cu utilizarea unor plăți venite din Dubai – nu sunt sustenabile pentru că pot fi afectate în orice moment de politica de sancțiuni a Uniunii Europene. Contractul a fost extins până pe 30 iunie, după care urmează să fie stabilit ce model să fie aplicat în continuare.
„Oferta Chișinăului, susținută de UE, este valabilă, așa cum a fost în ianuarie 2025. Aceasta reprezintă un model transparent, însă este condiționat de respectarea drepturilor omului în regiune”, a precizat Valeriu Chiveri.
Reuniunea „1+1”, planificată pentru săptămâna viitoare, va pune în discuție probleme educaționale și de mediu, agenda urmând să fie completate și cu subiectele propuse de Tiraspol. Reuniunea precedentă a avut loc pe 26 februarie, la sediul Misiunii OSCE din stânga Nistrului.
CITIȚI ȘI:
