Salarii de top în sectorul public: Șefii de la BNM și ANRE încasează anual între 1.5 și 2.7 milioane de lei
Salarii cu șase cifre la stat: câteva zeci de șefi de instituții publice primesc retribuții lunare de peste 100 de mii sau, în unele cazuri, chiar mai mari de 200 de mii de lei. Cele mai consistente salarii sunt achitate în instituțiile autonome de reglementare și în cele din sectorul financiar.
Anca Dragu, guvernatoarea BNM: Salariu de aproape 2.8 milioane de lei în 2025
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, a declarat pentru anul 2025 un salariu de 2.786.092 de lei, echivalentul a aproximativ 232.000 de lei lunar, adică aproape 11.5 mii de euro lunar.
Comparativ cu 2024, când a raportat 2.544.253 de lei, venitul salarial a crescut cu aproximativ 242.000 de lei.
Pe lângă salariu, aceasta a declarat și diurne de circa 187.000 de lei, precum și venituri din darea în locațiune, în România, în valoare de zeci de mii de lei românești (RON), provenite din închirierea bunurilor imobile.
Declarația indică, de asemenea, plasamente în conturi bancare și fonduri de investiții, inclusiv în sisteme de pensii private.
Petru Rotaru, BNM: Salariu de peste 2.4 milioane de lei și venituri suplimentare din diurne
Fostul ministru al Finanțelor, prim-viceguvernatorul BNM, Petru Rotaru, a declarat pentru 2025 un salariu de 2.408.491 de lei, ceea ce corespunde unei medii de aproximativ 200.000 de lei lunar.
Potrivit declarației sale de avere și interese personale pentru anul 2025, acesta a raportat diurne de peste 60.000 de lei și venituri din dobânzi bancare de circa 6.400 de lei.
Declarația mai indică achiziția unui apartament și a unui automobil, precum și contractarea unor credite, inclusiv a unui împrumut în euro.
Alexei Taran, directorul general al ANRE: Salariu de peste 1.48 milioane de lei și investiții în criptomonede
Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a obținut în anul trecut un salariu de 1.481.224 de lei, echivalentul a peste 120 de mii de lei lunar, potrivit declarației de avere depuse la Autoritatea Națională de Integritate.
Pe lângă salariul de bază, acesta a mai încasat indemnizații pentru copii din România în valoare de 10.512 RONI, sau circa 42 de mii de lei moldovenești, precum și dobânzi bancare de circa 3.000 de lei.
Documentul indică și investiții în active virtuale. Taran deține 1 unitate de Ethereum, criptomonedă achiziționată în 2024, cu o valoare de aproximativ 7.193 de dolari.
Comparativ cu anul 2024, când a declarat un salariu de 1.527.681 de lei, venitul din funcția de la ANRE a înregistrat o ușoară scădere, de circa 46 de mii de lei.
Alexandru Ursu, ANRE: Peste 1.4 milioane de lei și economii în valută
Directorul Consiliului de administrație al ANRE, Alexandru Ursu, a raportat pentru anul 2025 un salariu de 1.415.240 de lei, echivalentul a aproximativ 118.000 de lei lunar.
În 2024, acesta a declarat 1.469.344 de lei, ceea ce indică o scădere de circa 54.000 de lei.
Declarația mai include venituri din dobânzi, alocații pentru copii și alte plăți. La capitolul active, Ursu declară economii de peste 50.000 de euro în conturi bancare, mai multe imobile și un automobil achiziționat recent.
Dumitru Budianschi, președintele CNPF: Salariu de peste 1.43 milioane de lei și pensie de 366 de mii de lei
Președintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Dumitru Budianschi, fost ministru al Finanțelor, a primit în anul 2025 un salariu de 1.432.580 de lei, potrivit declarației sale de avere.
Pe lângă salariul de bază, acesta a raportat și tichete de masă în valoare de peste 10 mii de lei, precum și venituri din dobânzi bancare și dividende, inclusiv din conturi și platforme investiționale din Republica Moldova și din străinătate.
O componentă importantă a veniturilor sale o reprezintă pensia, în valoare de 366.661 de lei, acordată de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Declarația indică și un portofoliu financiar extins. Budianschi deține sume importante în conturi bancare, inclusiv peste 899 de mii de lei, depozite și conturi în euro și dolari. Totodată, acesta are investiții în fonduri, inclusiv circa 63.000 de dolari în cadrul unei platforme investiționale și peste 57.000 de euro în fonduri din România.
Adrian Gheorghiță, CNPF: Salariu de peste 1.26 milioane de lei
Vicepreședintele Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), Adrian Gheorghiță, a obținut în anul 2025 un salariu de 1.263.115 lei, echivalentul a aproximativ 105.000 de lei lunar, potrivit declarației de avere depuse la ANI.
Pe lângă salariul de bază, acesta a mai raportat dobânzi bancare de aproximativ 4.400 de lei, diurne și plăți pentru deplasări, inclusiv externe, în valoare totală de peste 17.000 de lei și circa 125 de euro.
Totodată, Gheorghiță a vândut, în anul trecut, un automobil cu suma de 190.000 de lei.
Pentru anul 2024, Adrian Gheorghiță a declarat un salariu mai mare, de 1.486.212 lei, ceea ce înseamnă că venitul său din funcția publică a scăzut, în 2025, cu peste 220.000 de lei.
Sergiu Gaibu, directorul ANRCETI: Salariu de peste 1.55 milioane de lei
Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), Sergiu Gaibu, fost ministru al Economiei, a ridicat, în anul 2025, un salariu de 1.558.558 de lei, echivalentul a aproximativ 129.000 de lei lunar, conform declarației sale de avere.
Pe lângă venitul de bază, acesta a mai obținut dobânzi bancare în valoare de 16.772 de lei, provenite din economiile deținute în conturi.
Documentul indică și disponibilități financiare în mai multe valute, inclusiv peste 288.000 de lei și aproximativ 230.000 de lei în conturi bancare, precum și circa 9.700 de euro și 2.800 de dolari.
Declarația de avere include și un credit de 2.5 milioane de lei, contractat în 2024 și scadent în 2046, pentru care în 2025 a fost achitată suma de 360.000 de lei.
Șefa adjunctă de la ANRCETI: Peste 1.4 milioane lei salariu și economii de 700 de mii
Directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI), Silvia Bojoga, a declarat pentru anul 2025 un salariu de 1.444.835 de lei, echivalentul a aproximativ 120.000 de lei lunar.
Pe lângă venitul de bază, aceasta a mai încasat diurne de aproximativ 14.000 de lei, dobânzi bancare de peste 16.000 de lei, precum și o indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă de circa 15.000 de lei.
Documentul indică și conturi bancare pe care deține aproximativ 737.000 de lei.
La capitolul bunuri, Silvia Bojoga a achiziționat în anul trecut un automobil BMW Seria 5, fabricat în 2021, în valoare de 590.000 de lei. Totodată, aceasta deține și bunuri imobile dobândite anterior, inclusiv un apartament și un alt bun locativ, cu o valoare cumulată de peste 57.000 de euro.
Declarația mai indică și existența unor datorii, inclusiv un credit de 250.000 de lei contractat în 2025, precum și un alt împrumut de 100.000 de lei, contractat anterior.
Tatiana Șevciuc, șefa Curții de Conturi: Salariu de 62 de mii de lei lunar
Președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, a obținut în anul 2025 un salariu de 743.219 lei, echivalentul a aproximativ 62.000 de lei lunar.
Potrivit declarației sale de avere, pe lângă venitul de bază, aceasta a mai obținut 4.216 lei din activitatea didactică la Universitatea de Stat din Moldova, unde a participat la evaluarea tezelor de master.
Totodată, Șevciuc a beneficiat de indemnizații pentru copii în valoare de 7.008 RONI sau aproape 28 de mii de lei moldovenești, precum și de plăți pentru deplasări de serviciu, inclusiv 35.894 de lei de la Curtea de Conturi și 855 de dolari din partea UNDP Moldova.
În document mai sunt indicate și transferuri bancare de 16.600 de lei, precum și un cashback de 382 de lei.
La sfârșitul anului 2025, majoritatea parlamentară a anunțat o inițiativă de plafonare a salariilor pentru conducerea instituțiilor autonome de reglementare, precum CNPF, ANRCETI și ANRE, însă aceasta nu a fost, deocamdată, adoptată.
Propunerea prevedea ca salariile directorilor CNPF și ANRCETI să nu depășească cinci salarii medii pe economie, iar în cazul ANRE - șase salarii medii.
Potrivit autorilor, remunerațiile din aceste instituții au crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la 100 - 160 de mii de lei lunar, iar inițiativa urmărește stabilirea unui cadru salarial previzibil, cu publicarea grilelor de salarizare și limitarea adaosurilor.
CITIȚI ȘI:
Salariile au crescut în R. Moldova, însă predomină diferențe de la o regiune la alta
BNM: Datoria externă a crescut cu peste un miliard de dolari în trei luni
Scumpiri în lanț: Îngrășămintele mai scumpe lovesc direct agricultura
Cel mai mare salariu minim din UE, de aproape nouă ori mai mare decât cel stabilit în R. Moldova
