Revista presei | 7 aprilie 2009, ziua care a schimbat cursul R. Moldova. Cum ar fi arătat astăzi R. Moldova dacă acele proteste nu ar fi avut loc?
Pe 7 aprilie, la 17 ani de la protestele violente din 2009, publicațiile naționale readuc în actualitate dinamica, dar și impactul acelor evenimente pentru parcursul de mai departe al R.Moldova. De pe primele pagini ale presei mai aflăm că fostul selecționer al echipei naționale de fotbal a României, Mircea Lucescu, s-a stins din viață la vârsta de 80 de ani.
7 aprilie 2009, ziua care a schimbat cursul R. Moldova – titrează FRI. Publicația constată că se împlinesc 17 ani de la acele proteste violente, când sute de tineri care protestau pentru alegeri libere și corecte au fost arestați și bătuți de puterea comunistă de atunci, iar patru dintre tineri au murit în condiții suspecte. Justiția nu a dat răspuns la întrebarea cine se face responsabil de aceste abuzuri, subliniază sursa citată. Actualele autorități pro-europene de la Chișinău spun că evenimentele din 7 aprilie 2009 au schimbat direcția de dezvoltare a Republicii Moldova și au lăsat o lecție pe care nu avem voie să o uităm: libertatea nu vine de la sine, ea se obține și trebuie protejată constant, notează RFI.
TVR Moldova amintește că totul a început în seara zilei de 6 aprilie 2009, când mii de tineri s-au adunat în centrul Chișinăului, nemulțumiți de rezultatele alegerilor parlamentare, pe care le considerau fraudate. Mesajele mobilizatoare s-au răspândit rapid pe rețelele sociale, iar pentru a doua zi a fost anunțat un nou protest masiv. În dimineața de 7 aprilie, mii de oameni s-au adunat din nou în piață, cerând renumărarea voturilor și organizarea alegerilor repetate. Numărul protestatarilor a crescut rapid, ajungând la zeci de mii în doar câteva ore, iar centrul Chișinăului a fost practic blocat.
Vadim Vieru, avocat Promo-Lex: Cel mai important este că după 17 ani de zile nu mai avem situații în care tortura, în forma clasică, se aplică în inspectoratele de poliție. Nu mai avem situații când reținerile se fac în stradă și tinerii sunt răpiți. Și cel mai important, o parte din persoanele care se fac responsabile, și-au primit pedeapsa, dar într-un număr foarte mic. De fapt, cei care au organizat acest lucru, inclusiv persoane care au aplicat tortura și tratamentul inuman și degradant, până în prezent nu au suportat consecințe.
Alexandru Tănase, fost președinte al Curții Constituționale: Societatea era într-o așteptare de schimbări. În societate era o atmosferă mai revoluționară. Nemulțumirea atinsese cote maxime, în special în rândul tinerilor... Cea mai tristă parte a situației este că nu avem un răspuns clar, cine a dat ordin Ministerului de Interne să maltrateze tinerii, cine sunt responsabili de acele decese care au survenit. Și aici mai avem de lucru.
Protestele din 7 aprilie 2009 au pornit ca o revoltă populară, dar au fost deturnate de interesele unor forțe obscure, cu scopul de a compromite aspirațiile europene ale tinerilor și de a menține Republica Moldova sub influența Federației Ruse, scrie Moldova 1, care îl citează pe analistul politic Ion Tăbârță. „O bună parte din societatea noastră își dorea o altă perspectivă, pentru că exista sentimentul votului furat. Nimeni nu se aștepta că comuniștii vor acumula 60 de mandate (n.r. în Parlament). Resursa administrativă a fost folosită la maximum, campania nu a avut loc după toate rigorile care ne permit să afirmăm că am avut alegeri libere, corecte și, în mod special, neinfluențate. Tinerii au ieșit să protesteze, însă alte forțe s-au folosit de revolta sinceră a tinerilor și au decis să returneze acele proteste și să-i compromită. (...) Printre acei tineri care au venit și au aruncat cu pietre și au devastat clădirile atât a Parlamentului, cât și a Președinției au fost provocatori din regiunea transnistreană. Persoane bine pregătite pentru destabilizarea ordinii în masă. Au fost implicate mai multe forțe, în umbră au stat mai multe persoane”, a subliniat Ion Tăbârță.
7 aprilie 2009 a reprezentat un punct de cotitură pentru RM, constată Ziarul de Gardă. Chiar dacă perioada care a urmat este asociată cu influențe oligarhice, direcția țării oricum s-a schimbat, observă autorul articolului. „Discursul politic s-a distanțat din ce în ce mai mult de orientarea pro-rusă, iar partide declarate proeuropene au preluat puterea. Între timp, R. Moldova a devenit țară candidată la Uniunea Europeană (UE) ”, rezumă publicația. Tot ZdG analizează unde ar fi fost și cum ar fi arătat astăzi R. Moldova dacă 7 aprilie 2009 nu ar fi existat.
Andrei Curăraru, expert Watchdog în politici publice și securitate amitește că în 2009, R. Moldova intra simultan în două crize suprapuse. Criza economică globală care lovise deja, iar remitențele care susțineau consumul intern se prăbușiseră. Voronin câștigase alegerile cu liste de votanți care conțineau 400 de mii de nume în plus față de scrutinul din 2007, deși populația Moldovei era în scădere, remarcă expertul. Dacă nu ar fi existat protestele din 7 aprilie, PCRM rămânea la putere și atunci, scenariul unui default sau al unei crize monetare acute ar fi fost cel mai probabil, consideră Andrei Curăraru. În condițiile unui 7 aprilie eșuat și unui guvern nelegitim, donatorii occidentali nu ar fi eliberat fonduri, notează expertul. Tot Andrei Curăraru menționează al doilea risc, cel geopolitic. Moscova încercase deja federalizarea în 2003, prin memorandumul Kozak, care ar fi dat regiunii transnistrene drept de veto efectiv asupra politicilor Chișinăului, cu Rusia drept garant, amintește expertul. Un Voronin delegitimat după 2009, cu o relație precară cu partenerii europeni, ar fi fost mult mai vulnerabil la o relansare a acestui proiect, mai ales când Moscova ar fi venit cu bani și garanții energetice pe timp de criză, comentează Andrei Curăraru.
Victimele torturii din 7 aprilie 2009 încă își așteaptă dreptatea, susțin experții Promo-LEX, citați de IPN. Potrivit asociației, în ultimii ani au fost acordate servicii de asistență juridică pentru zeci de victime ale abuzurilor comise în aprilie 2009. 20 de persoane au beneficiat de sprijin juridic la nivel național, iar patru dosare au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În urma hotărârilor obținute, statul a achitat despăgubiri în valoare de aproape 60 de mii de euro, precizează agenția de știri. Asociația Promo-LEX subliniază că fiecare caz câștigat la Strasbourg reprezintă o recunoaștere oficială a încălcărilor grave comise, însă, la nivel național, niciun demnitar nu a fost tras la răspundere pentru violențele din acea perioadă, atrag atenția experții.
Ce face Ion Perju, singurul polițist găsit vinovat de moartea lui Valeriu Boboc, la 17 ani de la evenimentele din 7 aprilie 2009? – aflăm de pe Ziarul de Gardă. Ion Perju, fostul polițist condamnat la 10 ani de închisoare pentru lovitura fatală aplicată lui Valeriu Boboc în timpul protestelor din aprilie 2009, dat în urmărire internațională din 2015, își execută pedeapsa în penitenciarul nr. 2 Lipcani, acolo unde-și ispășesc pedeapsa condamnații care, „în virtutea funcțiilor ocupate anterior, pot fi amenințați cu răzbunarea”. Perju a fost reținut în septembrie 2025 în urma unor percheziții efectuate la membrii rețelei „Șor”, notează autorul articolului.
CSM cere o anchetă rapidă și eficientă în cazul judecătoarei care s-a plâns că este persecutată de un activist – titrează Europa Liberă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut o investigație rapidă după ce în automobilul judecătoarei Ana Cucerescu a fost găsit un dispozitiv de urmărire, precizează sursa citată. Din numele CSM, președintele instituției, Sergiu Caraman, a solicitat organelor de drept o investigare rapidă și eficientă a circumstanțelor cazului, menționând, în același timp, că membrii consiliului recunosc importanța transparenței în actul de justiție și rolul esențial al investigațiilor jurnalistice realizate cu bună-credință. Investigație jurnalistică sau „persecuție sistematică”? – se întreabă Europa Liberă. Publicația amintește că după ce a fost eliberat, pe 6 aprilie, Anatol Mătăsaru a scris pe pagina sa de Facebook că va publica investigația despre averea judecătoarei după 23 aprilie. Cucerescu face parte din completul de trei judecători care urmează să pronunțe pe 22 aprilie sentința în privința oligarhului Vladimir Plahotniuc, care este judecat pentru rolul său în furtul miliardului de dolari din sistemul bancar, din 2014, menționează EL.
Șofer deținut opt ani în închisori din Tiraspol pentru „trădare de patrie”; Promo-Lex cere intervenția autorităților – semnalează jurnal.md. Publicația notează că Evghenii Pancioha, cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 42 de ani, deținut ilegal de opt ani în regiunea transnistreană, se află într-o stare gravă. Lipsit de acces la tratament medical adecvat, acesta riscă să-și piardă viața în detenție, atenționează Asociația Promo-Lex. În prezent, Evghenii Pancioha se află în instituția de detenție ilegală denumită „UIN-2” din Tiraspol, unde este lipsit de acces la asistență medicală adecvată și de posibilitatea de a comunica cu lumea exterioară. Anterior privării sale de libertate, Evghenii Pancioha a activat în domeniul transporturilor de pasageri și mărfuri. În 2018, acesta a fost răpit de la așa-numita „vamă” de către ofițerii „ministerului securității” din Tiraspol („MGB”). După răpire, Evghenii Pancioha a fost ținut inițial într-un subsol, iar ulterior transferat la așa-numitul izolator „SIZO-3”, unde a stat aproximativ 11 luni în regim de izolare, detaliază jurnal.md.
Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, îl propune la Primăria municipiului Orhei, pe un fost om de-al fugarului Ilan Șor, scrie TV8. Potrivit postului de televiziune este vorba despre Victor Perțu - fostul vicepreședinte al raionului Orhei și actualul director al întreprinderii Apă-Canal Orhei. „Perțu a făcut parte din echipa lui Șor timp de mai mulți ani, iar în 2022 a fost chiar reținut pentru pregătirea dezordinilor la protestele organizate în același an. Costiuc, însă, așa și nu a făcut public numele candidatului „Democrația Acasă” pentru fotoliul de primar de Orhei. A revenit ca să ne spună că vom afla de el în ziua alegerilor”, remarcă TV8.
Între timp, de pe primele pagini ale presei din RM mai alăm că fotbalul românesc este în doliu. Mircea Lucescu, unul dintre cei mai mari antrenori din istoria sportului, a murit pe 7 aprilie 2026, la vârsta de 80 de ani, după o perioadă dificilă marcată de probleme cardiace severe, scrie postul public de televiziune, Moldova 1. Decesul său vine la doar câteva zile după ce a renunțat la funcția de selecționer al României, în contextul degradării rapide a stării de sănătate, observă sursa citată. Cu toate acestea, până în ultimul moment, „Il Luce” a rămas fidel băncii tehnice. El a condus echipa națională la barajul decisiv cu Turcia pentru calificarea la Cupa Mondială 2026, în ciuda recomandărilor medicilor de a se retrage, mai scrie Moldova 1.
Iar TVR Moldova notează că având o carieră impresionantă, Mircea Lucescu a fost cel mai de succes antrenor român, al doilea cel mai titrat din istorie și plasat în top 50 antrenori ai lumii.
