Alexei Buzu, la Moldova 1: „Fără amalgamare, nu vom fi competitivi pentru accesarea fondurilor europene”
Reforma administrației publice locale (APL) intră într-o etapă decisivă, iar autoritățile susțin că schimbările sunt menite să reducă fragmentarea administrativă, să oprească depopularea și să crească standardele serviciilor publice. Astăzi sunt peste 321 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare și, fără acest proces, nu vom fi competitivi pentru accesarea fondurilor europene, afirmă secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
Analiza datelor demografice și discuțiile cu 4.500 de aleși locali arată că localitățile mici pierd în ritm accelerat locuitorii, susține oficialul. Tendința demonstrează că modelul actual de organizare administrativă nu mai răspunde nevoilor de bază ale cetățenilor, care preferă să plece acolo unde calitatea vieții și serviciile sunt mai bune.
„Din discuțiile și analiza datelor, reiese că peste jumătate de milion de cetățeni au părăsit localitățile unde erau primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori, ceea ce reprezintă o reducere dublă a numărului de cetățeni comparativ cu nivelul național. Cetățenii prioritizează accesul la servicii și un trai mai bun, mai degrabă decât proximitatea în relația cu primarul”, a declarat Alexei Buzu, la emisiunea ,,ÎN CONTEXT" de la Moldova 1.
Prag minim de 3.000 de locuitori per primărie
Pragul de 3.000 de locuitori este un „minim de supraviețuire administrativă și sustenabilitate financiară pentru primăriile din Republica Moldova, dar asta nu înseamnă că în procesul de amalgamare aleșii locali trebuie să țintească doar această cifră”.
„Încurajăm un efort de amalgamare cât mai consolidat, deoarece, cu cât mai puternică este primăria, cu atât în acele localități există mai multe premise pentru dezvoltare. În primăriile cu populație mai mică de 3.000 de locuitori, veniturile proprii sunt mult mai mici, iar costurile administrative sunt mult mai mari în raport cu veniturile pe care le generează acea primărie. Atunci când avem o fragmentare excesivă administrativă, nu vom putea fi competitivi în 2028, când vom avea acces la fondurile de preaderare. Va trebui atunci să concurăm cu primării din Balcani și Ucraina, care sunt mai consolidate, au venituri mai mari și au mai multă experiență”, a explicat secretarul general al Guvernului.
Amalgamarea voluntară: Triplarea stimulentelor și digitalizarea forțată
Reforma mizează pe „profesionalizarea” primăriilor prin crearea unor echipe specializate pe audit, achiziții și atragere de proiecte: standarde obligatorii pentru orice primărie modernă.
„Trebuie regândită structura, pentru că ea a fost creată acum 25 de ani. De aceea trenează digitalizarea, de aceea procesele sunt dificile. Avem nevoie de oameni specializați pe achiziții, pe proiecte, pe controlul financiar și pe audit, pentru că acesta este viitorul nostru. Asta se întâmplă în fiecare primărie europeană, acolo vrem să tindem și asta trebuie să facem. Amalgamarea voluntară înseamnă că primăriile decid prin negocieri noua formulă și vor utiliza stimulentele oferite de Guvern, pe care le vom tripla în folosul cetățenilor și pentru dezvoltarea serviciilor. Astăzi sunt deja peste 321 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare”, a subliniat Alexei Buzu.
Autonomie fiscală și noi centre de dezvoltare regională
De asemenea, Guvernul propune un mecanism de partajare a taxelor colectate local pentru a stimula primăriile să lărgească baza fiscală, iar actualele raioane vor deveni „hub-uri de investiții”.
„Colectările de TVA vor fi la centru, dar noi vom partaja o parte din aceste taxe care au fost realizate pe teritoriul primăriei, pentru că vrem să ne asigurăm că lărgim baza fiscală a primăriilor și vom examina diferite modalități. Vom stimula și mai mult, prin suplimente, acele primării care vor avea un efort fiscal mai bun și vor reuși să fiscalizeze mai multe activități din localitate. În noile raioane, noi le vom organiza ca centre de dezvoltare regională care susțin procesul de cooperare intermunicipală, să se preocupe de proiecte și de atragere de investitori. De aceea, le vom reduce numărul, vom regândi structural și acolo vom lucra cu acele echipe să construim aceste capacități”, a detaliat oficialul.
Cetățenii aleg serviciile în detrimentul proximității
Planul guvernamental prevede ca, până în 2026, primăriile amalgamate să găzduiască Centre Unificate de Prestare a Serviciilor (CUPS), unde oamenii vor avea acces la sute de servicii.
„În anul 2026, ne propunem să detașăm serviciile de la primărie și să le aducem mai aproape de cetățeni, astfel încât ei să nu fie puși în situația de a merge kilometri pentru a obține un certificat. În primăriile amalgamate, vom deschide aceste centre unificate de prestare a serviciilor, unde cetățenii vor avea acces la peste 600 de servicii publice. Nu doar la serviciile din primăria amalgamată, dar și la serviciile oferite de către CNAS, Starea Civilă, Cadastru și așa mai departe. Acum lucrăm cu o echipă tehnică ce analizează fiecare serviciu și va propune soluții tehnice și legislative. Ne propunem ca în primării, în cel mult un an de zile, să avem aceste centre deschise”, a conchis șeful Cancelariei de Stat, la Moldova 1.
Datele oficiale arată că 776 din cele 892 de primării din Republica Moldova au sub 3.000 de locuitori, adică peste 87% din total. În aceste condiții, veniturile proprii sunt reduse - în jur de 11%, iar restul bugetelor este acoperit din transferuri de la stat. Această structură afectează direct dezvoltarea locală. O parte importantă din bani este cheltuită pentru funcționare, iar investițiile rămân limitate. În același timp, lipsa resurselor se reflectă în accesul la servicii de bază.
Potrivit reformei APL, primăriile mici din R. Moldova vor fi comasate, iar pragul minim va fi de 3.000 de locuitori, în timp ce numărul raioanelor va fi redus de la 32 la 10. În paralel, serviciile publice vor fi reorganizate, iar stimulentele financiare pentru primării vor fi triplate. Acestea sunt principalele măsuri propuse de Guvern în conceptul de reformă a administrației publice locale (APL).
Reforma propusă de Guvern, generează reacții împărțite în rândul aleșilor locali și experților. Dacă unii văd în amalgamarea primăriilor o șansă reală de dezvoltare și modernizare a serviciilor publice, alții atrag atenția că proiectul este încă prea general și lasă fără răspuns întrebări esențiale privind modul de implementare a reformei.
CITIȚI ȘI:
