Revista presei internaționale | Armistițiul temporar încheiat de SUA și Iran ar putea fi de scurtă durată; Trump amenință Europa cu retragerea SUA din NATO
Pe fondul armistițiului temporar dintre Statele Unite și Iran, presa internațională analizează condițiile pentru un acord de pace durabil în Orientul Mijlociu. Publicațiile străine semnalează totodată fragilitatea încetării focului, în contextul continuării atacurilor în regiune și al tensiunilor tot mai accentuate dintre Statele Unite și aliații europeni. Atenția agențiilor internaționale de presă este îndreptată și asupra evoluțiilor politice din Europa, și în special asupra situației preelectorale din Ungaria, unde duminică vor avea loc alegeri parlamentare cruciale pentru viitorul țării.
După încheierea unui armistițiu de două săptămâni între SUA și Iran, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat că principala condiție pentru semnarea unui acord de pace durabil este renunțarea completă a Teheranului la armele nucleare, transmite Associated Press. Potrivit agenției de presă, Hegseth a subliniat că orice materiale nucleare neautorizate vor fi eliminate, iar obiectivele nucleare iraniene sunt monitorizate permanent. Oficialul american a afirmat că Iranul nu va mai putea produce rachete, lansatoare și drone, precizând că aceste capacități au fost distruse. Hegseth a calificat operațiunea militară americană împotriva Iranului drept un succes major, remarcă Associated Press.
După acordul privind armistițiul de două săptămâni, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că analizează crearea unui parteneriat cu Iranul pentru introducerea unor taxe de tranzit prin Strâmtoarea Ormuz, scrie The Hill. Liderul de la Casa Albă a precizat, citat de publicația americană, că o astfel de inițiativă ar putea asigura securitatea rutei și ar genera venituri, în condițiile în care aproximativ 20% din petrolul mondial tranzitează această zonă strategică. The Hill notează că propunerea nu face parte din planul de pace iranian și a fost criticată de secretarul de stat Marco Rubio, care a calificat-o drept ilegală și periculoasă.
Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain au raportat atacuri cu rachete și drone asupra teritoriilor lor, în pofida armistițiului de două săptămâni convenit între SUA și Iran, relatează Al Jazeera. Autoritățile din aceste state au anunțat, citate de aceeași sursă, activarea sistemelor de apărare antiaeriană pentru interceptarea proiectilelor lansate din Iran. În Kuweit, unele drone ar fi vizat infrastructura critică, inclusiv instalații petroliere și energetice, provocând pagube semnificative. În Bahrain, atacurile s-au soldat cu răniți, amplificând îngrijorările privind fragilitatea acordului de încetare a focului, semnalează Al Jazeera.
Într-un interval scurt de timp, Donald Trump a trecut de la amenințări dure la adresa Iranului la calificarea planului iranian de armistițiu în 10 puncte drept o posibilă bază de negociere în Pakistan, constată BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, încetarea focului oferă în primul rând o pauză pentru civilii din Orientul Mijlociu, afectați de conflictul izbucnit anterior, însă nu se aplică în mod similar în Liban, unde Israelul a continuat atacurile aeriene. În ciuda armistițiului, situația rămâne tensionată, întrucât Israelul exclude Libanul din acord, iar evoluțiile militare indică persistența riscurilor în regiune, remarcă BBC. Deși atât SUA, cât și Iranul au motive să reducă escaladarea, neîncrederea reciprocă și divergențele majore sugerează că armistițiul ar putea fi de scurtă durată, negocierile fiind limitate la un interval de două săptămâni, conchide serviciul de presă.
Administrația președintelui Donald Trump analizează un plan de sancționare a unor state NATO care nu au susținut SUA și Israelul în conflictul cu Iranul, relatează The Wall Street Journal. Potrivit publicației, propunerea ar include retragerea trupelor americane din anumite țări europene și relocarea acestora în state mai favorabile politicii Washingtonului. Planul, aflat în fază incipientă, reflectă tensiunile tot mai mari dintre SUA și aliații europeni și ar putea viza inclusiv închiderea unor baze militare, detaliază ziarul. Potrivit surselor The Wall Street Journal, o astfel de redistribuire ar putea duce la consolidarea prezenței militare americane în Europa de Est, cu posibile reacții negative din partea Rusiei.
AFP relatează că liderii principalelor state europene, împreună cu conducerea Uniunii Europene și a Canadei, au salutat, într-o declarație comună, acordul privind armistițiul de două săptămâni dintre Statele Unite și Iran. Semnatarii declarației subliniază că obiectivul imediat trebuie să fie negocierea unei încetări rapide și durabile a conflictului, exclusiv prin mijloace diplomatice, remarcă agenția de presă. Aceștia fac apel la progrese concrete în procesul de negociere, considerând că o soluționare ar contribui la protejarea populației civile și la stabilitatea regională, precum și la evitarea unei crize energetice globale. Totodată, liderii își exprimă sprijinul pentru eforturile diplomatice și solicită respectarea armistițiului de către toate părțile, inclusiv garantarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, mai scrie AFP.
Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a declarat că negocierile dintre Rusia și Ucraina înregistrează „progrese semnificative”, iar pozițiile celor două părți s-au apropiat, relatează Radio Free Europe. Potrivit postului de radio, Vance a precizat că Washingtonul a reușit să obțină documente oficiale din partea ambelor părți, clarificând cerințele pentru încheierea conflictului. Deși nu s-a ajuns la un acord final, Vance s-a declarat mai mult sau mai puțin optimist, afirmând că războiul și-ar fi pierdut sensul strategic. Totodată, el i-a criticat pe liderii europeni, acuzându-i că nu depun suficiente eforturi pentru oprirea conflictului, remarcă Radio Free Europe.
Guvernul Germaniei a respins ferm învinuirile vicepreședintelui american J.D. Vance privind o presupusă ingerință a Uniunii Europene în alegerile din Ungaria, relatează Politico. Dimpotrivă, însuși JD Vance este acuzat de ipocrizie și de influențarea procesului electoral din Ungaria, notează publicația, precizând că oficialul american a mers la Budapesta pentru a-și exprima sprijinul pentru partidul de guvernământ al premierului Viktor Orbán înaintea alegerilor parlamentare programate duminică, 12 aprilie. La Budapesta, Vance l-a susținut pe Viktor Orbán și a criticat Bruxellesul, iar declarațiile sale au stârnit reacții critice atât din partea Germaniei, cât și a opoziției maghiare reprezentate de partidul pro-european Tisza, în frunte cu Peter Maghiar, mai scrie Politico.
Oficiali maghiari ar fi coordonat cu Moscova acțiuni menite să blocheze eforturile de integrare europeană ale Ucrainei, arată o investigație publicată de VSquare. Jurnaliștii susțin că au obținut înregistrări autentificate ale discuțiilor dintre miniștrii de externe ai Ungariei și Rusiei, Péter Szijjártó și Serghei Lavrov, din perioada 2023–2025. Conform materialului, Budapesta, în coordonare cu partea rusă, ar fi folosit tema drepturilor minorităților din Ucraina ca principal instrument pentru a influența deciziile de la Bruxelles. Analiștii citați de publicație consideră că unele solicitări ale Moscovei ar fi avut rolul de a testa disponibilitatea oficialilor maghiari de a coopera în favoarea intereselor ruse.
Premierul Slovaciei, Robert Fico, susține că își va continua campania anti-europeană dacă aliatul său apropiat, premierul Ungariei Viktor Orbán, va pierde alegerile, însă capacitatea sa de a urma o astfel de linie este limitată de dependența Slovaciei de fondurile UE, transmite Bloomberg. Agenția de presă notează că, deși Fico a sprijinit anterior pozițiile lui Orbán, retragerea acestuia de la putere ar putea reduce ambițiile sale de a bloca deciziile europene, în contextul nevoii de acces la finanțare pentru economia națională. În același timp, Bruxellesul avertizează că sprijinul economic pentru Slovacia rămâne esențial, iar pragmatismul liderului slovac ar putea prevala în fața presiunilor politice interne și externe, menționează Bloomberg. Analiștii citați de agenția de presă subliniază că posibile schimbări politice în Ungaria și influența Rusiei ar putea repoziționa Slovacia ca punct de interes în regiune înaintea alegerilor viitoare.
