ÎN CONTEXT | „Iranul a reușit să controleze economia globală prin controlul Strâmtorii Ormuz”, susțin experții

Armistițiul dintre Statele Unite și Iran deschide calea negocierilor, însă situația rămâne extrem de volatilă. În lipsa unor compromisuri, riscul reluării confruntărilor în Orientul Mijlociu rămâne ridicat, iar stabilitatea regională și economia globală vor depinde de evoluțiile din următoarele două săptămâni, susține expertul în științe politice, Laurențiu Pleșca.

Expertul constată „forța de șantaj a Iranului”, care, prin controlul unei artere maritime vitale, a reușit să pună sub presiune întreaga economie mondială, consolidând susținerea internă a regimului Ayatollahului.

În momentul de față, nu poate fi exclusă „o rebeliune a iranienilor” - „în Liban sunt operațiuni, armata israeliană lovește unități ale Hezbollah, deci continuă bombardamentele, a fost bombardată capitala Beirut”, a precizat Laurențiu Pleșca, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.

„Atât SUA, cât și Iranul și-ar dori să iasă cât mai puțin șifonate din acest război, deoarece americanii n-au reușit să schimbe regimul, chiar dacă l-au omorât pe liderul suprem. A fost grav rănit fiul acestuia și au fost uciși mai mulți generali și conducerea de top a Iranului. Sistemul nu s-a prăbușit. SUA nu și-au obținut obiectivele strategice. Din partea cealaltă, Iranul a reușit, putem spune, să țină în priză toată comunitatea internațională, să controleze practic economia globală prin simplul control al Strâmtorii Ormuz. De obicei, iranienii nu acceptă nici în ruptul capului o operațiune din exterior”, a declarat Pleșca.

„Arma” Strâmtorii Ormuz și negocierile pe dosarului nuclear

Totodată, expertul a sugerat că succesul negocierilor depinde de capacitatea mediatorilor precum Egiptul sau Pakistanul de a readuce Teheranul la masa discuțiilor tehnice. O miză majoră rămâne controlul programului nuclear, un subiect care bântuie relațiile internaționale încă din 2015.

„Cele două părți, cu ajutorul Pakistanului, Egiptului, de exemplu, ar putea să continue, pentru că până acum partea iraniană spunea că, de fapt, nu au existat niciun fel de negocieri. Putem avea, de exemplu, un nou acord chiar și în ceea ce ține de îmbogățirea uraniului de către Iran”, a explicat politologul.

Pretențiile maximaliste ale Teheranului și neîncrederea istorică

Primele încălcări ale armistițiului au avut deja loc, confirmând natura volatilă a păcii în regiune. În acest context, expertul avertizează că cele zece puncte aflate pe masa negocierilor conțin cerințe din partea Teheranului care ar putea fi imposibil de acceptat pentru administrația Trump sau pentru Occident.

„După două săptămâni, vom vedea la ce punct dintre cele zece se va conveni, însă cred că nu îi vor fi date, de exemplu, compensații Iranului din partea americanilor, așa cum vrea statul iranian. Totuși, cele zece puncte despre care s-a menționat în baza negocierilor pe care Trump le-a anunțat în presa iraniană ne spun că, de fapt, pretențiile maximaliste ale Iranului sunt, poate, prea mari pentru ca publicul american sau comunitatea internațională să le accepte. Să nu ne îmbătăm cu apă rece, pentru că știm că, în astfel de acorduri, în toată istoria armistițiului de pace, chiar în primele zile se recurge la anumite atacuri”, a concluzionat Laurențiu Pleșca.

Israelul a început să lovească Iranul, împreună cu SUA, pe 28 februarie, președintele american Donald Trump explicând această campanie prin necesitatea eliminării amenințărilor din partea regimului iranian. Teheranul a răspuns atacurilor, ceea ce a dus la escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu și la creșterea prețurilor pe piața internațională a carburanților, în contextul blocajelor din strâmtoarea Ormuz - ruta prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.

Pe 8 aprilie, înainte de expirarea ultimatumului impus de Donald Trump, s-a anunțat acordul de încetare temporară a focului dintre Statele Unite și Iran. În urma înțelegerii, tensiunile regionale au început să se tempereze, iar navele comerciale au reluat treptat traversarea strâmtorii Ormuz, deși revenirea completă la normal necesită timp. De asemenea, prețurile petrolului au scăzut după anunț, pe fondul relaxării temerilor privind blocarea acestei rute strategice.

În seara zilei de 8 aprilie, agenția iraniană Fars a relatat că trecerea petrolierelor prin strâmtoarea Ormuz ar fi fost complet oprită. Decizia ar fi venit în contextul atacurilor Israelului asupra Libanului, în care au murit zeci de persoane, în timp ce alte sute au fost rănite - atacuri pe care Iranul le consideră o încălcare a armistițiului convenit cu Statele Unite.

Casa Albă califică drept „inacceptabilă” eventuala închidere a strâmtorii de către Iran. Statele Unite își mențin prezența militară în jurul Iranului și avertizează asupra unei posibile reluări a atacurilor. Președintele SUA, Donald Trump, a transmis că Washingtonul este pregătit să reacționeze dur dacă înțelegerea nu va fi respectată integral.

CITIȚI ȘI: