Drum mai scurt de la fermă la furculiță: Parlamentul a eliminat intermediarii multipli din comerțul alimentar
În relația dintre producător și consumator va fi permis un singur intermediar, fapt care va simplifica traseul produselor agroalimentare și va reduce prețurile la raft. Un proiect de lege privind lanțurile scurte de aprovizionare, care elimină intermediarii multipli din comerțul cu alimente, a fost votat, pe 9 aprilie, de 74 de deputați, în lectura a doua.
Proiectul adoptat are la bază două inițiative ale deputaților fracțiunilor Partidului Acțiune și Solidaritate și Partidului „Democrația Acasă”, aprobate anterior în prima lectură.
Potrivit autorilor, scopul proiectului este de a reduce intermedierea excesivă și de a crea un mecanism funcțional prin care producătorii locali să poată ajunge mai ușor la consumatori.
„Prin acest proiect, vrem să descurajăm intermedierea în tot ce înseamnă produse alimentare, să avem mecanism prin care să susținem producția locală prin lanțurile scurte. Amintesc că, după definiția din legislație, un produs din lanțul scurt este un produs în care există un singur intermediar de la locul producției până la locul de consum”, a declarat președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe, Radu Marian.
Acesta a precizat că, odată cu adoptarea legii, vor putea fi lansate programe de sprijin pentru producătorii locali și vor fi create mecanisme de promovare a produselor autohtone.
„O să putem să venim cu măsuri de suport, programe de granturi de susținere a eforturilor de marketing al producției locale. La fel, va fi oferit și un avantaj la achizițiile publice”, a adăugat Marian.
Deputații fracțiunii „Democrația Acasă” au criticat modul în care au fost comasate cele două proiecte și au acuzat majoritatea că nu a preluat prevederile esențiale din inițiativa opoziției.
„Așa cum ne-am așteptat - e clar, a fost înregistrat un alt proiect pentru a neutraliza în mare parte tot cu ce am venit noi... În afară de, cum ați văzut dumneavoastră, sintagme și definiții, lucrurile de bază nu le-ați luat. Noi o să-l susținem, o să-l votăm, pentru că nu poți merge împotriva unui proiect, dar societatea trebuie să înțeleagă”, a declarat liderul fracțiunii, Vasile Costiuc.
Discuțiile au vizat și rolul intermediarilor în lanțul de aprovizionare. Deputații opoziției au cerut eliminarea acestora, însă autorii proiectului au respins ideea, invocând riscuri pentru funcționarea pieței.
„Noi avem definiția de intermediar, noi am spus ce înseamnă lanț scurt de aprovizionare - numărul de intermediari între producătorul primar și consumatorul final nu depășește un singur intermediar. Nu există o posibilitate și cei care lucrează în industria agroalimentară își dau seama că, dacă am scoate efectiv toți intermediarii sau orice fel de intermediari, am avea un colaps în tot ce înseamnă industria agroalimentară. E una ce sună bine la public și e altceva ceea ce funcționează în economie”, a explicat Radu Marian.
Totodată, acesta a precizat că soluția aleasă este una compatibilă cu practicile europene.
În final, proiectul de lege privind lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare a fost adoptat în lectura a doua cu votul a 74 de deputați.
Definirea lanțurilor scurte și limitarea intermediarilor
Legea definește lanțul scurt ca fiind un circuit în care între producătorul primar și consumatorul final există cel mult un singur intermediar. Tot aici se precizează că anumite servicii, cum ar fi transportul, depozitarea sau manipularea, nu sunt considerate intermediere, dacă prestatorul nu cumpără marfa și nu o revinde.
La fel, procesatorul nu este tratat drept intermediar în anumite condiții, de exemplu atunci când lucrează materia primă proprie sau prestează servicii pentru producătorul care păstrează controlul asupra produsului și comercializării lui.
Acces mai ușor la piață pentru producătorii locali
În nota de fundamentare a proiectului, autorii spun că problema de fond nu este doar promovarea produselor locale, ci mai ales lipsa unui canal de distribuție funcțional pentru producătorii mici și mijlocii. Documentul arată că în Republica Moldova există inițiative de branding și programe de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, dar acestea nu rezolvă problema accesului efectiv la retailul modern și la HoReCa.
Autorii mai spun că lipsesc reguli procedurale minime în relația cu rețelele comerciale: criterii accesibile, termene clare, feedback la oferte și o formă de transparență care să reducă dependența de relații informale.
În paralel, Guvernul va crea un Registru național al lanțurilor scurte de aprovizionare, iar în acesta se vor putea înscrie, la cerere, producători, grupuri de producători, organizații de producători, procesatori, comercianți și unități de alimentație publică. În registru vor putea fi introduse și punctele de vânzare sau unitățile HoReCa prin care se comercializează produsele din aceste lanțuri.
Legea introduce obligații noi și pentru comercianți. Magazinele vor trebui să aplice proceduri interne scrise pentru selectarea furnizorilor, să publice criterii clare și să examineze ofertele venite de la operatorii din lanțurile scurte.
Mai mult, comercianții vor trebui să ofere un răspuns motivat la ofertă în termen de cel mult 10 zile și nu vor putea exclude nejustificat producătorii locali din procesul de selecție. Administratorii piețelor agroalimentare și autoritățile locale vor putea adopta reguli pentru a facilita accesul operatorilor înscriși în registru la spațiile de comercializare, în baza unor proceduri transparente.
Fără cote obligatorii pentru produsele locale
O altă decizie din proiect prevede renunțarea la cotele obligatorii pentru produsele locale în magazine. Autorii au argumentat că o astfel de măsură ar putea crea distorsiuni de piață și probleme juridice.
În locul cotelor, legea introduce mecanisme de transparență și stimulente pentru a facilita accesul la piață.
De asemenea, legea permite ca produsele din lanțuri scurte să beneficieze de punctaj suplimentar în cadrul achizițiilor publice, în funcție de criterii precum sustenabilitatea și dezvoltarea regională.
Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova va coordona implementarea legii, va administra registrul și va monitoriza aplicarea acesteia, inclusiv prin rapoarte anuale.
Legea va intra în vigoare după nouă luni de la publicarea în „Monitorul Oficial”, iar Guvernul va avea la dispoziție șase luni pentru a elabora actele necesare implementării.
CITIȚI ȘI:
