ÎN CONTEXT | Noul Cod de funcționare a Parlamentului - un salt spre guvernanță europeană, afirmă experții

Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului reprezintă o schimbare structurală majoră, menită să modernizeze forul legislativ după aproape trei decenii de funcționare sub regulamentul din 1996. Regulamentul nu reprezintă doar o actualizare tehnică, ci reflectă necesitatea alinierii la standardele europene de guvernanță parlamentară și de eficientizare a procedurilor legislatve, afirmă experții.
Potrivit directorului de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, document este vital pentru a pune capăt blocajelor și comportamentelor improprii din Legislativ.
„Este un document de mult așteptat. Acest efort a început mulți ani în urmă și tot a fost tărăgănat în diferite legislaturi. Este necesar un nou Cod de organizare și funcționare a Parlamentului, pentru că de fapt există și o altă lege sau un alt proiect de lege care abordează problematica eticii deputaților — un proiect de lege votat în lectura întâi. Cu siguranță pot fi aduse multe îmbunătățiri și este și un document politic pentru că va gestiona munca unui organ politico-juridic”, a declarat Nicolae Panfil, invitat în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul Promo-LEX a mai explicat că monitorizarea constantă a activității legislative a scos la iveală forme diverse de sabotaj care împiedicau dezbaterile și insistă pe aplicarea echidistantă a regulamentului.
„Am atras atenția președintelui Parlamentului în acele sinteze pe care le facem după fiecare ședință că trebuie impuse sancțiuni pentru că este un organ care trebuie să funcționeze, nu poate fi blocat. Deoarece am văzut diferite forme prin care s-au manifestat aceste comportamente improprii care duceau la blocaje. (...) În legea actuală cu siguranță trebuie să existe în continuare și aplicate corect, proporțional celor din opoziție, dar și celor din majoritate. Vorbim despre comportament care s-ar încadra în limitele prescrise de regulament ca fiind sancționat”, a explicat directorul de programe Promo-LEX.
Panfil a reiterat că prezența discursului de ură la tribuna centrală a țării nu este doar o încălcare de regulament, ci o prăbușire a integrității morale a persoanei publice. Sursa citată a mai amintit despre „procese care uneori au fost marcate de scandal”: adoptarea legilor pe bandă rulantă, fără consultări, duce inevitabil la erori care necesită corectări ulterioare, creând instabilitate juridică.
„În fosta Legislatură, circa o treime din proiectele de legi au fost adoptate în mai puțin de 30 de zile, în două lecturi, iar unele dintre acestea au trecut chiar mai rapid de acest termen. Vorbim despre o problemă care ne afectează pe toți, ca societate. Noul Cod prevede măsuri pentru o reglementare mai clară a consultărilor publice. Trebuie să existe garanții că proiectele de acte normative, în special cele de importanță majoră, vor fi consultate public”, a concluzionat Nicolae Panfil.
În cadrul aceleiași emisiuni, expertul în cadrul Comunității WatchDog, Pavel Horea, constată că proiectul propune noi restricții de schimbarea configurației politice. Anterior și Curtea Constituțională și Comisia de la Veneția s-au expus pe aceste subiecte și ghidați de cadrul legal al Constituției și sugerează excluderea acestor prevederi care interzice modificarea configurației Parlamentului: „această măsură devine o formă de constrângere, deși scopul este prevenirea corupției”.
„A fost cazul Parlamentului care și-a încheiat mandatul în 2021, erau cu totul alte formațiuni politice care nu prea exprimau voința de facto a cetățenilor. Acum, din câte înțeleg, aceasta nu va putea face fracțiuni sau grupuri, vor fi doar deputați neafiliați. De ce să nu aibă dreptul să adere la o altă fracțiune care poate l-ar reprezenta și ar putea în comun cu alți deputați să fie mai eficient în Parlament? Aici e deja un soi de presiune. S-a menționat și mai devreme și opinia Comisiei de la Veneția pe acest subiect”, a declarat expertul.
Reprezentantul WatchDog explică necesitatea limitării timpului pentru discursuri și replici prin volumul uriaș de muncă legislativă.
„Prin acest Cod de conduită se impun acești parametri în care Parlamentul să funcționeze mai eficient, atunci când luările de cuvânt, intervențiile să fie strict reglementate. Toate drepturile la replică să fie, iarăși, limitate pentru a nu intra în polemici, ci într-un soi de dezbateri între deputați. Acest Parlament are nevoie să fie mai eficient, pentru că este nevoie de câteva mii de legi care ar trebui schimbate, aprobate, modificate, anulate. Este nevoie de o eficiență destul de mare, dar aceasta nu trebuie să fie în detrimentul calității. Trebuie calculate chibzuite aceste proiecte de legi”, a punctat Pavel Horea.
Expertul menționează lipsa consultărilor publice, care au dus la critici din partea Comisiei de la Veneția și a recomandat alinierea la principiile democrației parlamentare europene.
„Sunt multe lacune care s-au întâmplat în Legislatura precedentă. Sper că acum se va îmbunătăți calitatea actului legislativ, ca și cetățenii să aibă încredere mai mare în cei care îi reprezintă, atât cei din partidul de guvernământ, cât și cei din opoziție”, a conchis Pavel Horea.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, prezentat public, pe 7 aprilie, de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) propune limitarea traseismului politic, disciplinarea dezbaterilor din plen și introducerea unor mecanisme noi, precum „Ora Guvernului” și „Ziua opoziției”. Opoziția critică propunerile majorității parlamentare.
Documentul introduce și obligativitatea unui program legislativ anual, elaborat împreună cu Guvernul, care să includă prioritățile de aderare la UE și să asigure o mai bună predictibilitate a activității parlamentare. Totodată, sunt extinse atribuțiile Parlamentului și ale comisiilor în domeniul integrării europene, inclusiv în monitorizarea implementării angajamentelor.
Proiectul Codului privind organizarea și funcționarea Parlamentului urmează să fie trimis Comisiei de la Veneția pentru expertizare.
CITIȚI ȘI: