ÎN CONTEXT | Noul Cod de funcționare a Parlamentului - un salt spre guvernanță europeană, afirmă experții
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului reprezintă o schimbare structurală majoră, menită să modernizeze forul legislativ după aproape trei decenii de funcționare sub regulamentul din 1996. Regulamentul nu reprezintă doar o actualizare tehnică, ci reflectă necesitatea alinierii la standardele europene de guvernanță parlamentară și de eficientizare a procedurilor legislatve, afirmă experții.
Potrivit directorului de programe al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, document este vital pentru a pune capăt blocajelor și comportamentelor improprii din Legislativ.
„Este un document de mult așteptat. Acest efort a început mulți ani în urmă și tot a fost tărăgănat în diferite legislaturi. Este necesar un nou Cod de organizare și funcționare a Parlamentului, pentru că de fapt există și o altă lege sau un alt proiect de lege care abordează problematica eticii deputaților — un proiect de lege votat în lectura întâi. Cu siguranță pot fi aduse multe îmbunătățiri și este și un document politic pentru că va gestiona munca unui organ politico-juridic”, a declarat Nicolae Panfil, invitat în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Expertul Promo-LEX a mai explicat că monitorizarea constantă a activității legislative a scos la iveală forme diverse de sabotaj care împiedicau dezbaterile și insistă pe aplicarea echidistantă a regulamentului.
„Am atras atenția președintelui Parlamentului în acele sinteze pe care le facem după fiecare ședință că trebuie impuse sancțiuni pentru că este un organ care trebuie să funcționeze, nu poate fi blocat. Deoarece am văzut diferite forme prin care s-au manifestat aceste comportamente improprii care duceau la blocaje. (...) În legea actuală cu siguranță trebuie să existe în continuare și aplicate corect, proporțional celor din opoziție, dar și celor din majoritate. Vorbim despre comportament care s-ar încadra în limitele prescrise de regulament ca fiind sancționat”, a explicat directorul de programe Promo-LEX.
Panfil a reiterat că prezența discursului de ură la tribuna centrală a țării nu este doar o încălcare de regulament, ci o prăbușire a integrității morale a persoanei publice. Sursa citată a mai amintit despre „procese care uneori au fost marcate de scandal”: adoptarea legilor pe bandă rulantă, fără consultări, duce inevitabil la erori care necesită corectări ulterioare, creând instabilitate juridică.
„În fosta Legislatură, circa o treime din proiectele de legi au fost adoptate în mai puțin de 30 de zile, în două lecturi, iar unele dintre acestea au trecut chiar mai rapid de acest termen. Vorbim despre o problemă care ne afectează pe toți, ca societate. Noul Cod prevede măsuri pentru o reglementare mai clară a consultărilor publice. Trebuie să existe garanții că proiectele de acte normative, în special cele de importanță majoră, vor fi consultate public”, a conchis Nicolae Panfil.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului, prezentat public, pe 7 aprilie, de deputații Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) propune limitarea traseismului politic, disciplinarea dezbaterilor din plen și introducerea unor mecanisme noi, precum „Ora Guvernului” și „Ziua opoziției”. Opoziția critică propunerile majorității parlamentare.
Aceasta vine să actualizeze cadrul normativ existent, în condițiile în care Regulamentul actual datează din 1996, precum și să corecteze disfuncționalități apărute în timp. Adoptarea noului Cod reprezintă și un angajament în procesul de integrare europeană.
Totodată, sunt extinse atribuțiile Parlamentului și ale comisiilor în domeniul integrării europene, inclusiv în monitorizarea implementării angajamentelor.
Pentru a preveni astfel de situații, proiectul introduce restricții privind formarea fracțiunilor. Astfel, deputații care părăsesc o fracțiune nu vor mai putea constitui altele noi.
Proiectul propune și reguli mai stricte pentru desfășurarea ședințelor plenare, în contextul în care, potrivit autorilor, dezbaterile sunt adesea deviate de la subiect.
Totodată, se propune instituirea unui interval standard de 60 de minute pentru dezbateri, cu posibilitatea extinderii acestuia.
Documentul introduce și obligativitatea unui program legislativ anual, elaborat împreună cu Guvernul, care să includă prioritățile de aderare la UE și să asigure o mai bună predictibilitate a activității parlamentare.
Documentul urmează să fie trimis Comisiei de la Veneția pentru expertizare.
