Revista Presei | Statul analizează posibilitatea de a compensa, parțial, costul biletelor pentru transportul public interurban
Retrogradarea Republicii Moldova în Indexul Democrației și comentariul experților; cum autoritățile din autonomia Găgăuză sfidează Chișinăul - sunt câteva dintre principalele titluri ale presei, trecute în revistă.
De la democrație defectuoasă la regim hibrid. Republica Moldova a fost retrogradată în Indexul Democrației pentru anul 2025, clasament realizat de revistă britanică The Economist. TV 8 scrie că țara noastră a înregistrat regrese la capitolele ce se referă la asigurarea pluralismului politic, organizarea alegerilor și presiuni asupra opoziției, ceea ce ne apropie de regimurile autoritare. Potrivit analizei, Republica Moldova a realizat unele regrese deși discursul guvernării este unul proeuropean și democratic. Raportul precizează că evoluțiile instituționale nu confirmă progresele anunțate de guvernare.
Iar pe Jurnal.md vedeți și comentariul experților la acest subiect. Diplomatul Iurie Reniță, a subliniat că este regretabil când o prestigioasă ediție internațională ne-a plasat într-o poziție mai puțin favorabilă, dar din experiența sa cunoaște că se mai întâmplă cazuri când unii experți, din lipsă suficientă de informații despre realitățile de la fața locului, mai greșesc. El a precizat că în Marea Britanie sau în Franța majoritatea reprezentanților opoziției sunt ghidați de interesul național, pe când în R. Moldova lucrurile stau absolut diferit. „Nu justific retrogradarea noastră, dar observ o lipsă suficientă de comunicare mai bună”, a spus diplomatul. La rândul său, expertul IPRE, Daniel Vodă a spus că nu acest clasament ne trage în jos, ci faptul că poate nu găsim de cuviință să vorbim despre soluțiile pe care trebuie să le aplicăm.
Amalgamarea localităților din R. Moldova, mai simplă: la inițiativa Guvernului, Parlamentul reduce barierele administrative. Europa Liberă scrie că deputații au votat amendamente ce permit noilor unități administrative să-și aleagă denumirile și elimină restricțiile privind distanța, de cel mult 25 de kilometri, dintre localitățile ce vor să se unească. Un alt amendament important prevede reducerea pragului de vot necesar în consiliile locale pentru inițierea amalgamării - de la 2/3 la 1/2 din consilieri. Pe termen lung, Guvernul își propune ca după alegerile locale generale din 2027 în Republica Moldova să nu mai rămână primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori. Numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32 la 10, rolul lor fiind orientat spre dezvoltarea regională.
Obiectivul reformei administrației publice locale nu trebuie să fie crearea unor primării mai mari în sine, ci crearea unor primării viabile. Pe Ziarul de Gardă citiți o analiză a Expert Grup cu privire la conceptul de reformă a administrației publice locale, efectuat de Guvern. Conform analizei, una din principalele bariere pentru dezvoltarea locală în R. Moldova este nivelul înalt de fragmentare al primăriilor, care este agravat de un nivel scăzut de descentralizare fiscală locală. Adică, avem multe primării mici cu venituri proprii insuficiente pentru a soluționa problemele complexe de infrastructură și dezvoltare locală. În analiză se punctează că o simplă corelare dintre numărul populației și baza impozabilă locală per primărie indică o legătură statistică clară pozitivă.
Noul Cod privind organizarea și funcționarea Parlamentului reprezintă o schimbare structurală majoră, menită să modernizeze forul legislativ după aproape trei decenii de funcționare sub regulamentul din 1996. Moldova 1 a consultat opinia expertului Promo-LEX, Nicolae Panfil, care este de părere că regulamentul nu reprezintă doar o actualizare tehnică, ci reflectă necesitatea alinierii la standardele europene de guvernanță parlamentară și de eficientizare a procedurilor legislative. Potrivit lui, acest document este vital pentru a pune capăt blocajelor și comportamentelor improprii din Legislativ.
Comratul sfidează Chișinăul și merge din nou la Curtea Supremă de Justiție pentru a-și impune legislația sa electorală, titrează TVR Moldova. Adunarea Populară a UTA Găgăuzia a depus recurs împotriva deciziei Curții de Apel din 3 aprilie, care a suspendat hotărârea privind organizarea alegerilor regionale programate pentru 21 iunie 2026. Adunarea Populară susține că încheierea Curții de Apel Sud este arbitrară, neîntemeiată și contrară legii, depășind limitele controlului judecătoresc. Forul local a decis recent ca alegerile să aibă loc pe 21 iunie 2026, dar această hotărâre este contrară legislației electorale a Republicii Moldova adoptată în 2023.
Tot TVR Moldova scrie că Autonomia Găgăuză riscă să piardă investiții de peste 80 de milioane de lei din cauza blocajelor electorale. Membrul Adunării Populare, Alexandr Tarnavski a declarat că neaprobarea contribuțiilor necesare ar putea afecta direct proiecte importante de infrastructură, în special în municipiul Comrat. Legea a permis atragerea a sute de milioane de lei pentru infrastructura din Găgăuzia, asigurând cofinanțare automată și transparentă pentru proiectele câștigate, fără influență politică. Totuși, Primăria Comrat avertizează că investiții de peste 80 de milioane de lei sunt în risc, din cauza lipsei unei contribuții regionale de circa 18,4 milioane de lei.
54 de drone și rachete au survolat ilegal Moldova, de la începutul războiului în Ucraina. Pe NewsMaker vedeți datele oferite de către Ministerul Apărării. Aparatele au fost înregistrate pe întreg teritoriul țării, cu o concentrare mai mare în zonele apropiate de frontiera cu Ucraina. Din totalul incidentelor, au fost identificate 9 cazuri în care dronele sau fragmentele acestora erau echipate cu încărcături explozive. Într-un comentariu pentru NewsMaker, reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au declarat că, în această perioadă, în legătură cu violarea spațiului aerian al Republicii Moldova, Oleg Vasnețov, fost ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, a fost convocat de trei ori, iar Oleg Ozerov, ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, de patru ori.
Statul analizează posibilitatea de a compensa, parțial, costul biletelor pentru transportul public interurban, după scumpirea carburanților. Pe TV 8 vedeți declarația ministrului Finanțelor, Adrian Gavriliță, care spune că măsura este încă în lucru și nu va fi aplicată imediat, iar autoritățile nu garantează că majorările de tarif vor putea fi evitate. Potrivit lui, autoritățile vor să creeze un mecanism prin care o parte din costul biletului să fie compensată direct în momentul cumpărării. Ar fi vorba de un mecanism prin care să fie compensată acciza și partea din acciza și TVA la serviciul transport, indiferent de care este tariful.
Între timp, motorina se ieftinește pentru prima dată în această lună. IPN scrie că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a anunțat că, vineri, litrul va costa 34,49 lei, în scădere cu 49 de bani. Ieftinirea vine pe fondul armistițiului temporar în conflictul din Orientul Mijlociu, fiind atestată și o scădere a cotațiilor petrolului Brent și o diminuare a cotațiilor Platts pentru produsele petroliere derivate. De la începutul lunii martie, motorina s-a scumpit cu circa 14 lei.
Achizițiile de gaze, amânate până la stabilizarea pieței: autoritățile evită cumpărările în plină criză. Moldova 1 propune declarația Secretarul de stat al Ministerului Energiei, Vitalie Mîța, că Republica Moldova dispune de rezerve de securitate, iar timpul rămas până la următorul sezon rece permite o abordare prudentă. Potrivit lui, deciziile de achiziție vor fi luate în funcție de evoluțiile pieței, iar autoritățile vor încerca să evite cumpărările la prețuri ridicate. La rândul său, directorul general al ANRE, Alexei Taran, a subliniat că Republica Moldova este dependentă integral de importuri, iar prețurile interne sunt influențate direct de evoluțiile globale. În condiții de criză, prognozele sunt incerte, iar deciziile pripite pot avea consecințe asupra tarifelor, spune șeful de la ANRE.
Termenul-limită pentru privatizarea locuințelor atribuite de stat urmează să fie extins cu trei ani. IPN scrie că prevederea se conține într-un proiect de lege aprobat de Parlament în primă lectură și a fost propusă în condițiile în care actualul termen expiră pe 31 mai. Inițiativa aparține Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care argumentează că prelungirea termenului este necesară, întrucât o parte dintre cetățeni nu au reușit să-și privatizeze locuințele. Printre motivele invocate se numără lipsa resurselor financiare, actele de identitate expirate, precum și faptul că unii locatari au fost plecați peste hotare.
Perioada sărbătorilor, un test de discernământ pentru credincioși. RFI a discutat cu jurnalistul Mihai Isac despre disputa pentru Focul Haric, despre care spune că s-a ajuns la afirmații care frizează ridicolul. Isac menționează că au apărut declarații din partea unor clerici ai Mitropoliei Chișinăului, potrivit cărora Focul Haric adus de Mitropolia Basarabiei nu ar avea aceeași valoare spirituală, fiind considerat necanonic. Jurnalistul crede că această rivalitate depășește cadrul religios și este alimentată și de mize politice și propagandistice. El subliniază că oamenii pot face diferența între un mesaj spiritual autentic și unul cu miză politică prin conținutul acestuia. Atunci când discursul religios conține acuzații, insinuări sau teme de conflict, acesta nu mai servește scopului său inițial.
