SIMULARE | Ce ar câștiga opt localități din două raioane dacă se vor uni sub aceeași primărie: Bani, populație și reorganizare administrativă
Cetățenii și autoritățile publice locale din Republica Moldova au la dispoziție un instrument interactiv care simplifică înțelegerea procesului de amalgamare voluntară a primăriilor. Platforma permite simularea unirii mai multor localități și arată concret ce se poate schimba pentru comunități - de la numărul populației până la bugete și investiții.
Pe scurt, amalgamarea voluntară înseamnă că două sau mai multe localități pot decide să se unească într-o singură primărie. Scopul este ca satele mici, care au resurse limitate, să devină mai puternice și să poată oferi servicii mai bune oamenilor.
În prezent, majoritatea primăriilor din Republica Moldova sau 87% au sub 3.000 de locuitori, ceea ce le limitează capacitatea de dezvoltare și investiții.
Pentru a explica mai clar acest proces, Guvernul a lansat platforma primariiputernice.gov.md, unde sunt prezentate date despre localități, pașii reformei și exemple concrete. Aici poate fi accesat și simulatorul de amalgamare - un instrument care arată, în cifre, ce înseamnă unirea primăriilor.
Simulatorul este ușor de utilizat: selecteze localitățile dorite, iar sistemul arată dacă această combinație este posibilă și ce beneficii ar putea genera amalgamarea. Instrumentul verifică dacă sunt respectate criteriile legale, indică un posibil centru administrativ și estimează resursele financiare de care ar putea beneficia noua primărie.
Exemplul a opt localități din Râșcani și Glodeni, care ar putea fi unite într-o singură primărie
Teleradio-Moldova a simulat amalgamarea a opt localități din raioanele Râșcani și Glodeni: Alexăndrești, Camenca, Șaptebani, Hiliuți, Gălășeni, Petrunești, Pîrjota și Sturzeni.
Majoritatea acestor sate au populații mici, unele chiar sub 600 - 800 de locuitori. Într-un scenariu de unire, aceste localități ar avea o populație totală de 7.004 locuitori, depășind pragul minim necesar pentru o primărie viabilă, anunțat de Guvern - 3.000 de oameni. Totodată, teritoriul este continuu, ceea ce înseamnă că unirea respectă criteriile legale.
În acest scenariu, Hiliuți ar putea deveni centrul administrativ al noii primării, adică locul unde ar funcționa instituțiile principale și administrația locală.
Peste 30 de milioane de lei pentru noua primărie
Simularea arată și sprijinul financiar pe care l-ar putea primi o astfel de comunitate. Potrivit calculelor, o primărie rezultată din unirea celor opt localități ar putea beneficia de peste 30.4 milioane de lei din fondurile destinate amalgamării.
Sumele sunt împărțite astfel:
400.000 de lei pentru pregătirea procesului;
aproximativ 28 de milioane de lei pentru investiții în infrastructură;
câte două milioane de lei anual pentru susținerea bugetului local în primii ani după unire.
În total, sprijinul estimat ajunge la 30.445.969 lei, bani care ar putea fi investiți în drumuri, apă, canalizare sau alte servicii publice.
Precizăm că simulatorul nu ia decizii în locul comunităților, ci oferă doar o imagine clară asupra beneficiilor și condițiilor. Decizia finală aparține consiliilor locale și cetățenilor, după consultări și vot.
Prag minim de 3.000 de locuitori per primărie și zece raioane în loc de 32
Procesul de amalgamare voluntară a primăriilor face parte dintr-un concept mai larg de reformă a administrației publice locale, prezentat de Guvern pe 8 aprilie. Reforma urmărește reorganizarea sistemului administrativ, considerat de autorități prea fragmentat și ineficient, prin încurajarea unirii localităților mici în unități mai mari și mai capabile.
Potrivit conceptului, pragul minim de aproximativ 3.000 de locuitori este considerat necesar pentru ca o primărie să devină viabilă din punct de vedere financiar și administrativ. Totodată, în fiecare primăria ar urma să lucreze de la 10 la 20 de specialiști, comparativ cu patru - șase în prezent.
În paralel, autoritățile propun reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și consolidarea acestora în structuri mai mari, cu rol de dezvoltare regională.
Procesul a fost gândit inițial ca unul voluntar, iar pentru a-l accelera, Guvernul propune simplificarea mecanismului. Astfel, procedura de amalgamare urmează să fie mai puțin birocratică, cu mai puține documente necesare, mai multă flexibilitate în alegerea centrului administrativ și eliminarea unor restricții, cum ar fi limita de distanță dintre localități. În același timp, sunt prevăzute stimulente financiare mai mari pentru comunitățile care decid să se unească. Un proiect de lege în acest sens a fost votat joi, 9 aprilie, de Parlament în lectura întâi.
Autoritățile susțin că această reformă este necesară în contextul în care majoritatea primăriilor sunt mici și depind în mare parte de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce limitează investițiile și dezvoltarea locală. În acest sens, amalgamarea este văzută ca o soluție pentru creșterea capacității administrative și atragerea de fonduri, inclusiv europene.
Totuși, reforma generează reacții împărțite în rândul aleșilor locali și experților. Unii primari consideră că ideea amalgamării este corectă în principiu, dar atrag atenția că succesul depinde de modul în care vor fi asigurate resursele financiare și capacitatea administrativă. Fără salarii competitive și personal calificat, simpla comasare a primăriilor nu ar rezolva problemele existente.
Reprezentanții Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM) susțin că proiectul rămâne, deocamdată, prea general și nu oferă suficiente detalii despre modul concret de implementare. Printre principalele preocupări se numără organizarea noilor structuri, competențele acestora și modul în care vor fi asigurate serviciile publice pentru cetățeni după comasare.
De asemenea, există temeri legate de impactul asupra autonomiei locale și reprezentării comunităților. Unele voci avertizează că, fără consultări reale și mecanisme clare, reforma ar putea reduce influența autorităților locale și accesul direct al cetățenilor la servicii.
CITIȚI ȘI:
