Revista presei internaționale | Înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán – o victorie a Europei și o lovitură politică dureroasă pentru Putin și Trump
Presa internațională comentează rezultatele alegerilor parlamentare din Ungaria, care s-au soldat cu o înfrângere zdrobitoare pentru partidul premierului Viktor Orban, aflat la putere de 16 ani. Publicațiile străine își îndreaptă atenția și asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu și, în special, asupra eșecului primelor negocieri de pace dintre Statele Unite și Iran, purtate după încheierea armistițiului fragil de două săptămâni. Armistițiul de Paște dintre Rusia și Ucraina, care a expirat la miezul nopții trecute, se numără printre celelalte subiecte abordate de presa internațională.
Partidul proeuropean de opoziție Tisza, condus de Peter Magyar, a câștigat alegerile parlamentare din Ungaria și este pe cale să obțină o majoritate constituțională, transmite AFP. Potrivit agenției de presă, Tisza ar urma să aibă 138 din cele 199 de mandate, față de 54 de mandate care îi vor reveni partidului Fidesz, condus de premierul Viktor Orbán. Alte șase mandate au fost obținute de partidul de extremă dreapta Mi Hazánk, acesta reușind să treacă pragul electoral de 5%, notează AFP. Premierul Viktor Orbán, aflat la putere de 16 ani, și-a recunoscut înfrângerea și va trece în opoziție, remarcă agenția de presă, precizând că prezența la vot a fost una record, de aproape 75%, iar rezultatele finale urmează să fie confirmate oficial până pe 18 aprilie.
Liderii europeni au salutat victoria lui Peter Magyar, considerând-o un semnal clar al orientării proeuropene a Ungariei, transmite BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au subliniat importanța rezultatului pentru o Europă unită, iar premierii Spaniei și Regatului Unit, Pedro Sánchez și, respectiv, Keir Starmer, au descris momentul ca pe unul istoric pentru democrație. Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a felicitat noua conducere de la Budapesta, exprimându-și deschiderea pentru cooperare cu Ungaria. Analiștii citați de BBC consideră că schimbarea puterii ar putea reduce influența pro-rusă asupra Ungariei, deși țara va mai rămâne o vreme dependentă de resursele energetice ale Rusiei.
După înfrângerea electorală a lui Viktor Orbán, liderii UE scapă de un partener dificil, titrează Politico. Publicația subliniază că, sub noua conducere, Budapesta ar putea debloca sprijinul financiar în valoare de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană urmează să îl acorde Ucrainei în următorii doi ani. Cu toate acestea, partidul Tisza rămâne rezervat în privința ajutorului direct și a aderării Ucrainei la UE, remarcă Politico. În schimb, publicația atrage atenția că Statele Unite și Rusia pierd un aliat important în Europa, în pofida sprijinului exprimat anterior de liderul american Donald Trump pentru Viktor Orbán.
Potrivit CNN, înfrângerea lui Viktor Orbán la alegerile din Ungaria reprezintă un eșec politic pentru Donald Trump, care l-a susținut activ pe liderul naționalist în campania electorală. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a vizitat Budapesta înainte de alegeri și a respins acuzațiile privind ingerința electorală, afirmând că Statele Unite nu fac presiuni economice pentru a influența votul, relevă CNN. Postul american amintește că Donald Trump promisese anterior sprijin economic Ungariei în cazul unei victorii a lui Orbán, însă mesajele administrației de la Washington au fost considerate uneori contradictorii. Casa Albă nu a comentat deocamdată rezultatele scrutinului de duminică, subliniază CNN.
Publicațiile internaționale își focalizează atenția și asupra negocierilor de pace dintre delegațiile SUA și Iranului, purtate în Pakistan la sfârșitul săptămânii trecute. Acestea s-au încheiat fără un acord, ceea ce pune în pericol armistițiul fragil de două săptămâni, comentează Sky News. Potrivit postului britanic, Washingtonul susține că Iranul nu renunță la ambițiile sale nucleare, în timp ce Teheranul se opune cererilor americane, insistând asupra controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz. Analiștii citați de Sky News notează că discuțiile au fost premature, având în vedere că acordurile anterioare au necesitat ani de negocieri, iar miza principală rămâne influența asupra economiei globale. În lipsa unor progrese, există riscul reluării conflictului, deși dialogul continuă prin canale diplomatice indirecte, mai spun sursele postului Sky News.
The New York Times scrie că, după eșecul negocierilor dintre delegațiile SUA și Iran, Donald Trump a anunțat intenția de a impune o blocadă navală în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit experților intervievați de publicație, planul ar presupune oprirea și inspectarea navelor, cu posibilitatea de a le permite sau refuza tranzitul, fără a bloca definitiv traficul către porturi non-iraniene. Măsura ar putea afecta economia Iranului, dar și statele dependente de petrolul său, precum China, susțin aceiași experți. De cealaltă parte, oficialii iranieni au afirmat că impactul nu va fi major, dar au avertizat că prețurile la combustibil ar putea crește semnificativ, mai scrie The New York Times. Ziarul amintește că înaintea conflictului din Orientul Mijlociu, țările din Golful Persic exportau prin Strâmtoarea Ormuz o cincime din petrolul și gazul consumat la nivel mondial.
După anunțul președintelui Donald Trump privind o posibilă blocadă a Strâmtorii Ormuz, nu este clar ce alte state ar urma să participe la operațiune, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, Marea Britanie nu intenționează să se alăture planului american, ceea ce amplifică divergențele dintre Washington și Londra. Marea Britanie ia în calcul doar utilizarea dronelor autonome pentru deminare, în cadrul unor eventuale eforturi internaționale de asigurare a navigației, detaliază agenția de presă. În prezent, mai multe state participante la discuții evită angajarea forțelor navale, considerând că redeschiderea strâmtorii prin mijloace militare nu este o opțiune realistă înaintea unui acord de pace, relevă Bloomberg.
După câteva săptămâni de conflict intens, în Orientul Mijlociu s-a instaurat un armistițiu fragil, însă analiștii intervievați de Daily Mail consideră că urmează o nouă etapă de confruntări. Iranul a suferit pierderi semnificative, dar regimul politic a supraviețuit și și-a consolidat poziția, păstrând totodată influența asupra Strâmtorii Ormuz, remarcă experții. Potrivit acestora, Statele Unite și-au demonstrat superioritatea militară, însă nu și-au atins obiectivele strategice, confruntându-se cu efecte economice negative și cu deteriorarea poziției geopolitice. În articolul publicat de Daily Mail, Israelul este, de asemenea, menționat ca posibil responsabil politic pentru evaluările optimiste privind schimbarea regimului din Iran, care nu s-au materializat.
The Washington Post consemnează că SUA s-au confruntat de două ori într-un an cu situații în care adversarii au folosit puncte-cheie ale economiei globale ca instrument de presiune, inclusiv China prin controlul mineralelor rare și Iranul prin influența asupra Strâmtorii Ormuz. În trecut, Washingtonul domina războiul economic prin sancțiuni financiare și restricții tehnologice, însă alte state își consolidează acum propriile mecanisme de protecție și influență economică, remarcă ziarul. Experții intervievați de The Washington Post susțin că lumea a intrat într-o etapă în care interdependențele economice sunt tot mai des transformate în arme geopolitice, iar SUA se adaptează cu dificultate la această schimbare. În acest context, tensiunile din jurul Strâmtorii Ormuz continuă să afecteze piețele globale și determină statele dependente de acest coridor energetic să caute alternative de securizare a aprovizionării, constată The Washington Post.
Armistițiul de Paște dintre Rusia și Ucraina, anunțat pentru 32 de ore, a expirat la miezul nopții trecute, fără a fi prelungit, informează Deutsche Welle. Postul german amintește că inițiativa privind încetarea focului fusese anunțată public anterior atât de Kiev, cât și de Moscova, însă ambele părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acesteia. Ucraina a raportat mii de incidente și zeci de confruntări pe câmpul de luptă, în timp ce Rusia a susținut că au existat numeroase încălcări din partea ucraineană. Kievul a propus prelungirea armistițiului, dar Moscova a declarat că operațiunile militare vor continua, conchide Deutsche Welle.
The Guardian dezvăluie că serviciile de informații ruse folosesc în Ucraina metode de sabotaj și dezinformare pe care le aplică ulterior în alte țări europene. Un ofițer de informații european a declarat pentru publicație că Ucraina este folosită ca teren de testare pentru tactici precum incendieri, atacuri și recrutări online a unor persoane. Un exemplu menționat este cazul unui tânăr din Bucea, recrutat prin jocuri video și Telegram pentru a organiza explozii în schimbul unor sume de bani. Datele Serviciului de Securitate al Ucrainei indică peste 800 de persoane recrutate în ultimii doi ani, inclusiv minori, pentru acțiuni de sabotaj împotriva infrastructurii critice, consemnează The Guardian.
