Revista Presei: Doliu în Republica Moldova: A murit Gheorghe Urschi
Trecerea în neființă a maestrului Gheorghe Urschi a fost principalul subiect abordat de publicațiile moldovene. La fel, presa propune opinii despre ce înseamnă pentru Moldova victoria lui Peter Magyar în Ungaria și de ce bancherii cercetați în dosarul furtul miliardului riscă să scape de pedeapsă penală.
Doliu în Republica Moldova: A murit Gheorghe Urschi. TV8 scrie că maestrul a plecat la cele veșnice la vârsta de 78 de ani, după 14 ani de luptă cu problemele de sănătate cauzate de un atac cerebral în anul 2011. Anunțul tragic a fost făcut de familia artistului. „După 5.422 de zile de luptă pentru viață, trupul trădător i-a eliberat sufletul. Primește-l, Doamne, în pacea și lumina Ta”, a scris familia pe Facebook.
Pentru a onora memoria lui Gheorghe Urschi, ziua funeraliilor va fi decretată zi de doliu național, titrează jurnal.md. Despre acest lucru a menționat președinta Maia Sandu, care a transmis un mesaj de condoleanțe familiei regretatului actor Gheorghe Urschi. „Generații întregi au crescut și s-au regăsit în umorul său, în spectacolele și monologurile prin care a adus lumină și adevăr pe scenă. A făcut o țară întreagă să râdă, iar acum lasă în urmă o țară întreagă în lacrimi”, a menționat șefa statului.
Pe Moldova 1 vedeți moștenirea lui Gheorghe Urschi: Artistul iubit de popor care a schimbat teatrul moldovenesc. Gheorghe Urschi a fost primul actor comic care a venit în fața publicului cu texte proprii, deschizând un drum nou în teatrul moldovenesc. Un mare artist, care a făcut și cinematografie, și televiziune, și texte pentru romanțe. Prietenii și colegii spun că maestrul era de o cumsecădenie rară, mereu gata să le sară în ajutor tinerilor actori. Maestrul este și autorul celei mai longevive piese de teatru de la noi. Spectacolul „Testamentul” a fost montat pentru prima dată în anul 1992 și se joacă la Teatrul „Luceafărul” și în prezent cu sala plină. Președintele Uniunii Teatrale din Republica Moldova, Sandu Grecu, a propus înveșnicirea memoriei maestrului prin denumirea unei străzi în amintirea sa.
„România are un rol-cheie în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aderarea Moldovei – mai multă stabilitate în Europa”. Moldpres propune declarația europarlamentarului Eugen Tomac, făcută la un post românesc de TV, și care spune că aderarea Republicii Moldova la UE ar contribui la creșterea stabilității în regiune, inclusiv prin crearea unor premise pentru soluționarea conflictului transnistrean. „Moscova și-a exprimat întotdeauna acest interes agresiv de a controla Republica Moldova și de a o menține într-o zonă de insecuritate”, a spus el. În plus, oficialul a subliniat că România are un rol esențial în susținerea acestui parcurs european și a adus în discuție și un posibil plan B pentru Republica Moldova și anume, Unirea cu România. El a afirmat că Republica Moldova se află, după obținerea independenței, în cel mai bun moment istoric al său de a se desprinde definitiv de influența malefică a Kremlinului.
„R. Moldova așteaptă cu nerăbdare să accelereze parteneriatul cu Ungaria”. Pe Radio Chișinău vedeți mesajul preledintei Maia Sandu, prin care îl felicită pe Peter Magyar și Partidul TIZSA pentru victoria obținută în alegerile parlamentare din Ungaria. „Moldova așteaptă cu nerăbdare să accelereze parteneriatul nostru cu Ungaria – bazându-se pe prietenia care unește poporul nostru – și să lucrăm împreună pentru o Europă mai puternică, mai unită și mai rezistentă”, a scris Maia Sandu pe platforma X.
„Să nu ne îmbătăm cu apă rece”: Ce înseamnă pentru Moldova victoria lui Peter Magyar în Ungaria. Pe TV8 vedeți opinia analistului politic, Mihai Isac, care spune spune că, deși la Budapesta ar putea urma un ton mai cooperant față de Bruxelles, Chișinăul nu trebuie să creadă că dosarul său european se va rezolva mai ușor doar pentru că Viktor Orban a pierdut puterea. Mesajul de fond, susține expertul, este că Republica Moldova trebuie să avanseze prin reforme, diplomație și relații solide cu toate statele UE, fără să aștepte ca schimbările politice din alte capitale să-i deschidă singure ușa spre aderare.
Ora dosarelor fără finalitate ale bancherilor din „furtul miliardului”: tergiversări, decizii dubioase și un risc inevitabil – termenul de prescripție. Ziarul de Gardă propune o investigație despre cele mai importante dosare instrumentate după scandalul de fraudă bancară. La peste un deceniu de la descoperirea acesteia, niciunul dintre cei care, potrivit procurorilor, au facilitat sustragerea frauduloasă a banilor nu a plătit cu libertatea, constată publicația. Dosarele celor care conduceau în acea perioadă Banca Națională a Moldovei și cele trei bănci implicate în fraudă – Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank, se prăfuiesc de ani de zile pe mesele magistraților. Dacă nu vor fi pronunțate decizii definitive în viitorul apropiat, există riscul ca cei vizați să scape de închisoare odată cu intervenirea termenului de prescripție, transformând eventualele condamnări în simple constatări, fără efecte reale asupra celor vizați. Detalii, citiți în articol.
Muntele, șoarecele și cronica unei reforme anunțate. Pe cotidianul vedeți o analiză semnată de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, despre conceptul de reformă al administrației publice locale, propus de Guvern. Ne-am fi așteptat ca reforma să însemne, în sfârșit, o ruptură clară de modelul administrativ de tip sovietic – acel sistem kolhoznic, construit în jurul satelor aparent „prospere”, dar, în realitate, captive într-o economie de subzistență. În realitate, autorii reformei au ales să trateze simptomele, nu cauza problemei: păstrează, de facto, vechea structură administrativă, schimbând doar cifrele, scrie autorul. Moldova, dacă își dorește o dezvoltare reală, are nevoie de centre urbane – nu de sate părăsite cu primării „amalgamate” administrativ. Experiența altor state este clară: clasa de mijloc nu apare în spații rurale fragmentate și lipsite de infrastructură, ci în orașe – acolo unde există concentrare de capital, servicii, educație și oportunități, constată Tănase. Citiți analiza pe cotidianul.md
Chișinăul, sufocat de mașini abandonate; Problema persistă între neclarități legale și blocaj instituțional. Un reportaj la subiect are jurnal.md. Mașinile abandonate de ani de zile au devenit o prezență constantă pe străzile și în curțile din Chișinău, ocupând locuri de parcare tot mai puține și generând nemulțumirea locuitorilor. Locuitorii capitalei susțin că aceste epave creează disconfort, riscuri pentru siguranță și contribuie la poluare, în timp ce șoferii reclamă ocuparea locurilor de parcare, insuficiente în contextul creșterii numărului de autoturisme. Viceprimarul Ilie Ceban afirmă că Primăria Chișinău nu are competențele legale pentru a evacua aceste vehicule, responsabilitatea revenind Poliției, care deține acces la bazele de date necesare identificării proprietarilor. La rândul lor, reprezentanții Inspectoratului Național de Securitate Publică au declarat că problema ține de competența autorităților publice locale, acuzând Primăria că încearcă să transfere responsabilitatea către Poliție.
Pe Moldova 1 vedeți câte mașini sunt înregistrate în Republica Moldova. Astfel, Pe 1 aprilie 2026, în Registrul de stat al vehiculelor erau înregistrate în total 1.402.237 de unități. Cifra este mai mare cu 78.830 de vehicule, comparativ cu aceeași dată a anului trecut. Datele administrate de Agenția Servicii Publice arată că cel mai mult a crescut, în ultimul an, numărul de autoturisme, ajungând la cifra de 904.143. Cele mai multe vehicule sunt înmatriculate în Chișinău.
De unde vin cele mai mari investiții în Republica Moldova și cine conduce topul? O analiză la subiect propune TVR Moldova, care scrie că Republica Moldova devine tot mai vizibilă pe harta investițiilor internaționale. Țara atrage capital străin, în special, în energie și IT – domenii care dau ritmul economiei moderne. Potrivit lui Mihai Burunciuc, directorul adjunct al Agenției de Investiții, din stocul total de investiții străine directe care este la 6,32 miliarde de dolari, majoritate vin din UE și anume, Austria, Estonia, Regatul Unit, România, Bulgaria. Cu ajutorul Agenției de Investiții au fost facilitate deja pentru primele 3 luni proiecte investiționale în valoare de 14 mil. de dolari. Alte investiții ajung în Republica Moldova prin Innovation Technology Park. Acesta oferă un regim fiscal unic de 7%, garantat de stat până în 2037. Este primul parc virtual din Europa și atrage companii străine și locale, iar anul trecut, cifra de afaceri a ajuns la un record de 1 miliard dolari. Mai multe, vedeți în articol.
Producția divinului moldovenesc a crescut cu 8 milioane de litri în ultimii trei ani. Gasiți datele pe IPN. Astfel, dacă în 2023 s-au produs peste 1 milion de litri, în 2025 volumul a depășit 9 milioane de litri. Anul trecut, peste 2 milioane de litri au fost exportați, principale piețe fiind Ucraina, Belarus și Franța. Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor explică faptul că această evoluție poate fi influențată de mai mulți factori, precum condițiile climatice, capacitățile de producție, politica fiscală în domeniul accizelor și preferințele consumatorilor.
