Protest MAN împotriva unirii localităților mici. Reacția Guvernului: „Problemele invocate confirmă necesitatea reformei”
Mișcarea Alternativa Națională (MAN) contestă reforma administrației publice locale (APL) inițiată de guvernare și acuză statul că a lăsat cetățenii fără sprijin în fața valului de scumpiri succesive. De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului declară că problemele invocate de formațiune nu sunt generate de reformă. Dimpotrivă, confirmă necesitatea acesteia.
La un protest organizat vineri, 17 aprilie, în fața Guvernului, reprezentanții MAN au acuzat că prețurile cresc, iar statul „nu intervine pentru a rupe acest lanț”, măsurile anunțate până acum nefiind suficiente pentru a sprijini populația.
Manifestanții au menționat că scumpirea carburanților a dus la creșterea prețului în transportul de pasageri și mărfuri, iar majorarea costurilor logistice și de producție s-a reflectat în prețuri mai mari la raft.
„În acest mecanism, povara este transferată constant până ajunge pe umerii cetățenilor”, au afirmat reprezentanții MAN. Aceștia au mai spus că cetățeanul rămâne „ultima verigă” a acestui sistem, „singurul care nu poate transfera mai departe costurile”, suportând astfel integral impactul scumpirilor.
Deputata Angela Cutasevici a declarant în cadrul protestului că schimbările propuse prin reforma administrației publice locale riscă să afecteze și mai mult viața oamenilor din localități.
„Această reformă ar trebui să fie despre oameni, nu despre hărți. Schimbarea granițelor administrative nu va rezolva problemele cetățenilor”, a declarat parlamentara.
Cutasevici afirmă că în varianta propusă, inițiativa riscă să agraveze depopularea satelor, în loc să o oprească, iar cei mai afectați de închiderea primăriilor vor fi bătrânii, copiii și familiile vulnerabile.
Reprezentanții MAN susțin că amalgamarea localităților nu are scopul de a ajuta comunitățile, ci de a elimina din viața publică primarii incomozi și a extinde puterea partidului de la guvernare în teritoriu.
Într-un comentariu al Executivului, autoritățile menționează că problemele invocate în cadrul protestului – sate depopulate, servicii slabe, lipsa medicilor sau a investițiilor – nu sunt generate de reformă, ci confirmă că aceasta este necesară.
„Realitatea este că sute de primării nu au capacitatea să ofere servicii de bază și depind aproape integral de bugetul de stat. Dacă nu intervenim, satele nu se salvează singure, ci vor pierde în continuare oameni și oportunități”, se arată în mesajul transmis de Guvern.
Autoritățile mai spus că reforma nu înseamnă lichidarea satelor, ci crearea unor comunități mai puternice, cu resurse reale, servicii mai bune și șanse de dezvoltare.
„Înțelegem temerile oamenilor și tocmai de aceea procesul va continua cu dialog și explicații. Însă este esențial să nu blocăm schimbările de care localitățile au nevoie pentru a supraviețui și a se dezvolta”, precizează Executivul.
După alegerile locale din 2027, nicio primărie din Republica Moldova nu va mai gestiona o populație mai mică de 3.000 de locuitori. În prezent, peste 80% dintre administrațiile locale se află sub acest prag demografic. Pentru a motiva primăriile cu populație redusă să se unească benevol, Guvernul va propune Parlamentului spre aprobare o lege care să faciliteze procesul de comasare.
Serviciile publice vor fi reorganizate, iar stimulentele financiare pentru primării vor fi triplate. Pentru localitățile care decid să se unească, sprijinul principal pentru investiții în infrastructură va crește de la 1.000 la 3.000 de lei pentru fiecare locuitor.
Pe măsură ce populația și numărul localităților implicate în amalgamare sunt mai mari, crește și suma alocată. În acest sens, Guvernul își propune să aloce 6.49 miliarde de lei pentru perioada 2026–2030.
Până în prezent, au fost înregistrate 350 de decizii de inițiere a procesului de amalgamare voluntară a localităților. Numărul raioanelor în urma reformei ar urma să fie redus de la 32 la zece.
CITIȚI ȘI:
