SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Discuții aprinse la Tiraspol, optimism prudent privind extinderea UE și ultimul omagiu pentru Gheorghe Urschi
Tensiuni accentuate, ton provocator și sfidare din partea Tiraspolului la o nouă reuniune a reprezentanților politici. Sfidând deschis integritatea teritorială a Republicii Moldova, Tiraspolul trădează situația tot mai dificilă în care este regimul separatist, fragilizat de o criză economică și energetică prelungită, care s-ar putea agrava în urma victoriei opoziției în Ungaria - țara unde își are sediul compania care furnizează gaze regiunii transnistrene, printr-un mecanism opac, finanțat de Moscova.
Întâlnirea în formatul „1+1” a început tradițional cu discursuri pentru presă. Vicepremierul Valeriu Chiveri a vorbit despre evoluțiile sau mai curând lipsa lor în probleme vechi legate de respectarea drepturilor omului, libera circulație, dețineri ilegale, predarea în limba română și extinderea serviciului unic de urgență.
Indiferent de „unele pozițiile subiective”, reintegrarea graduală a țării continuă și va fi stimulată prin crearea Fondului de convergență, a declarat Chiveri. Acest fond nu reprezintă o „confiscare de mijloace”, așa cum pretinde Tiraspolul. Dimpotrivă, este o investiție în oameni, proiecte sociale, infrastructură și calitate a vieții, a ținut să precizeze Chiveri, citat într-o nouă ediție a emisiunii „Sinteza Săptămânii” de la Radio Moldova.
Vicepremierul pentru reintegrare a mai făcut o declarație importantă, pe care a nuanțat-o ulterior în cadrul schimbului de replici ce a avut loc, intenționat sau nu, înainte ca jurnaliștii să părăsească sala. Chiveri a subliniat că „recunoașterea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova ar deschide perspective semnificative pentru reglementarea transnistreană, ar contribui la dezvoltarea dinamică a întregii țări, la creșterea bunăstării tuturor cetățenilor, indiferent de locul lor de reședință – pe malul stâng sau pe cel drept”.
În discursul său, Vitali Ignatiev a reluat de câteva ori ideea că partea moldovenească nu ar avea mandat politic pentru desfășurarea negocierilor. El a lansat tradiționalele acuzații în adresa Chișinăului, inclusiv că ar refuza soluții concrete, ar sabota mecanismele de negocieri, ar întări pretinsa blocadă economică, ar genera o criză de amploare prin crearea Fondului de convergență și ar compromite „activitatea diplomatică” dintre părți.
La final, Ignatiev l-a îndemnat pe vicepremierul Chiveri să se abțină de la declarații „propagandistice, care pot afecta demnitatea poporului transnistrean”.
A urmat schimbul de replici tăioase, Valeriu Chiveri acuzând multe speculații și manipulări în discursul interlocutorului său.
Vicepremierul a subliniat că între părți nu există activități diplomatice pentru că activitatea diplomatică presupune relații între două state. Valeriu Chiveri a respins că nu ar avea mandat politic pentru a negocia și a propus semnarea unei declarații prin care reprezentanții politici să confirme reluarea negocierilor pentru reglementarea politică cuprinzătoare și durabilă a conflictului, pe baza respectării suveranității și a integrității teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional.
„Semnarea acestui document ar simplifica multe chestiuni în dialogul nostru și ar arăta atitudinea dumneavoastră reală față de negocieri”, a declarat Chiveri.
Negociatorul șef al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, perceput ca fiind exponentul serviciilor secrete rusești, a refuzat să semneze declarația spunând că ea trebuie ajustată în baza „principiile și procedurile procesului de negocieri” care nu ar prevedea „în niciun fel o formulă sau un model final de reglementare”.
„Propun să vă ajustați inițiativa, deoarece în procesul de negocieri nu există pentru toți participanții un scop numit așa-zisa integritate teritorială a Moldovei.”
În răspunsul său sfidător, Ignatiev a făcut trimitere la formatul de negocieri „5+2”, care este înghețat de mai mulți ani și e puțin probabil să mai fie reanimat vreodată pentru că de la instituire nu și-a demonstrat eficiența perpetuând înghețarea conflictului.
În declarațiile de presă de după negocieri, vicepremierul Valeriu Chiveri a spus că discuțiile au fost „utile, dar destul de complicate”. El a reiterat că formatul „1+1” permite menținerea dialogului și nu este unul inutil, așa cum afirmă Tiraspolul.
Discuțiile tensionate dintre Chișinău și Tiraspol reflectă atât schimbarea de abordare a Republicii Moldova în procesul de reglementare, cât și eforturile părții transnistrene de a bloca negocierile și de a păstra influența Rusiei, susțin experții.
Sfidând deschis integritatea teritorială a Republicii Moldova, Tiraspolul trădează situația tot mai dificilă în care se găsește regimul separatist, fragilizat de o criză economică și energetică prelungită, care s-ar putea agrava în urma victoriei opoziției în Ungaria - țara în care își are sediul compania ce furnizează gaze regiunii transnistrene printr-un mecanism opac, finanțat de Moscova.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a sugerat că actualul model de aprovizionare cu gaze al regiunii ar putea fi influențat de evoluțiile politice din Ungaria.
În ajunul reuniunii, viceministrul rus de Externe, Mihail Galuzin, a declarat pentru presa moscovită că „Rusia pledează cu tărie” pentru „convocarea imediată și necondiționată” a formatului „5+2”, singurul mecanism recunoscut și eficient de reglementare”.
În timp ce la Tiraspol avea loc reuniunea în formatul „1+1”, Chișinăul a declarat indezirabil comandamentul Grupului Operativ al Trupelor Ruse. Structura are aproape 1.200 de militari. Contingentul este moștenitorul armatei sovietice a 14-a, care nu s-a retras după independență și s-a implicat direct în războiul de pe Nistru de partea separatiștilor. Chișinăul solicită evacuarea militarilor ruși și înlocuirea misiunii de pacificare cu una civilă.
După înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria, experții întrevăd semne de optimism pentru deblocarea extinderii UE și deschiderea politică a negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Nu se va întâmpla imediat, dar există deja primele semnale, cred unii analiști.
Alții sunt mai rezervați și admit că Péter Magyar ar putea continua parțial politica lui Orban în privința Ucrainei.
Opiniile converg însă în ceea ce privește imixtiunea Moscovei în aceste alegeri. Înfrângerea lui Orbán este văzută ca al doilea eșec consecutiv al operațiunilor rusești de imixtiune externă în alegeri coordonate de primul adjunct al șefului administrației prezidențiale a lui Putin, Serghei Kirienko. Primul eșec fiind la parlamentarele din Republica Moldova, din 2025.
Rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria este un mesaj foarte puternic al cetățenilor, care au transmis, prin prezența masivă la urne, că nu își mai doresc un „regim iliberal” și o țară care să fie un „pion al Rusiei” în Europa. E un mesaj pozitiv și pentru viitorul Europei, cel al Republicii Moldova și pentru viitorul politicii de extindere, a declarat eurodeputatul român Dan Barna la emisiunea „ZI de ZI” de la Radio Moldova.
Semnalul politic care s-a conturat în întreaga regiune, după alegerile din Ungaria este clar: cetățenii așteaptă o guvernare credibilă, susțin proiectul european și sunt pregătiți să sprijine extinderea bazată pe merit. Acest moment oferă Uniunii Europene oportunitatea de a răspunde cu claritate și coerență strategică, a notat vicepreședinte al Parlamentului European Victor Negrescu într-o scrisoare către președintele Consiliului European, António Costa, în care cere deschiderea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova, la reuniunea Consiliului European din iunie.
Într-un interviu pentru Radio Moldova, europarlamentarul a subliniat că Uniunea Europeană are o oportunitate unică de a consolida această dinamică prin decizii concrete și oportune privind extinderea. Iar Republica Moldova merită acest pas.
Péter Magyar a declarat în timpul conferinței de presă după victoria zdrobitoare din Ungaria că nu va fi ca Orbán, dar nici nu va schimba radical politica externă. Magyar este de acord ca Ucraina să intre în spațiul comunitar, însă printr-o procedură obișnuită. El a respins categoric varianta unei aderări accelerate, despre care s-a discutat intens în ultima perioadă. A avansat și un termen – 10 ani pentru aderarea Ucrainei. Despre Republica Moldova, care este acum cuplată cu Ucraina, viitorul premier nu a comentat nimic deocamdată.
Președinta Maia Sandu l-a felicitat pe Péter Magyar notând că Republica Moldova așteaptă cu interes să-și intensifice parteneriatul cu Ungaria și să colaboreze pentru o Europă mai puternică, mai unită și mai rezilientă.
Celebrul umorist, actor și regizor Gheorghe Urschi a fost condus pe ultimul drum, pe 15 aprilie, zi de doliu național și reculegere în R. Moldova. Admiratori ai creației sale, colegi și politicieni i-au adus omagiu celui care ne-a făcut să râdem în vremuri grele și să supraviețuim prin umor.
Ne amintim de moștenirea și de umorul lui cu miez politic, de felul în care a spus lucrurilor pe nume. Gheorghe Urschi nu a făcut doar nu comedie. A râs de minciună, de frică, de slugărnicie și de absurditatea sovietică. Umorul său s-a strecurat prin sita cenzurii comuniste, dar a fost alături de noi și în tranziție. A vorbit despre cine suntem, ce limbă vorbim, cât ne costă dependența de Rusia și cât de ridicol poate fi un sistem care vrea control total.
A cultivat spiritul renașterii naționale și a pledat pentru Unirea cu România, despre care spunea că nu poate fi oprită și că va veni ca o ploaie. Gheorghe Urschi nu lasă în urmă doar amintirea unui mare artist. Lasă o lecție, un testament.
