Grădina Urbană din municipiul Ungheni, model de bune practici europene
Municipiul Ungheni marchează o premieră în peisajul urban din Republica Moldova. Grădina Urbană a devenit o realitate pentru locuitori, cu un buget de peste 300.000 de euro. Dincolo de estetica peisajeră, acest spațiu reprezintă un model de bune practici europene, unde plantele perene și comestibile se împletesc cu educația ecologică și cultura.
Proiectul „Grădina Urbană”, o inițiativă finanțată de Uniunea Europeană prin programul „Interreg NEXT România - Republica Moldova”, și-a deschis porțile pentru comunitate.
„Este un proiect viu, un proiect care a venit la timpul potrivit. Primăria municipiului Ungheni, împreună cu Consiliul Local, au rezervat 0.8 hectare de pământ în centrul orașului, în inima orașului și suntem în procesul de construcție, de amenajare și de dotare cu diverse soluții verzi. Această Grădină Urbană nu este un parc, nu este ceva unde venim doar să admirăm, este ceva ce unește împreună oameni, dialog, vor fi parcele, instituțiile de învățământ din regiune și grupuri de inițiativă vor adopta o parcelă și acolo vor fi plante care sunt pe cale de dispariție. Deci, prima Grădină Urbană este, cu adevărat, la Ungheni, susținută de proiectul european, și noi suntem mândri de acest minunat proiect”, a menționat Angela Ciocârlan, managera proiectului, la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
Proiectul propune o abordare inovatoare a spațiului public, punând accent pe biodiversitate și integrarea plantelor comestibile într-o grădină urbană menită să devină un ecosistem viu la granița dintre România și R. Moldova.
„E adevărat că e ceva nou, iar tranziția spre nou cere multă explicație, educație. Proiectul nostru a pornit pe partea de a crea un comitet local din oameni activi care au înțeles, de fapt, acest concept. La baza proiectului avem și un studiu sau un gen de transfer de experiențe din țările europene, unde mulți din cetățenii noștri au văzut în centrele din anumite țări, capitale, unde oamenii stau în centrul orașului pe niște băncuțe jos sau pe pernuțe, iar alături mai există și plante comestibile sau copaci. De aceea, cumva, nu a fost foarte greu de a explica. Este mai provocator la partea de a construi, deoarece construcția necesită multă atenție. Sistemul de irigare, gândim în această grădină să avem și panouri fotovoltaice, să promovăm partea de energie regenerabilă. Cireșul amar... doar pe la bunica era. Deci, în Grădina Urbană se va regăsi cireșul. Da, plante ca busuiocul, salvia. Dar ce ne dorim cel mai mult este ca această grădină să devină un ecosistem adevărat aici, la graniță, între România și Moldova, unde vom avea mulți vizitatori și din Iași”, a spus Angela Ciocârlan, intervievată de jurnalista Daniela Gherman.
Grădina Urbană se învecinează cu Scuarul Înfrățirii, realizat cu sprijinul Primăriei Cluj-Napoca. „Sigur că, fiind în vecinătate, vom putea să intercalăm mai aproape partea culturală, partea de inovații, deoarece în pavilion există și acces la internet, există și posibilități de a organiza diverse conferințe online. Credem că ne vom completa. Consider că, a avea vecini buni și avea experiențe extraordinare, asta este, de fapt, și menirea proiectelor Interreg NEXT România-Republica Moldova, finanțate de Uniunea Europeană”, susține managera proiectului.
În prezent, responsabilii de proiect caută soluții pentru a-i asigura sustenabilitate acestui spațiu.
„Proiectul a intrat în etapa planificării sustenabilității, fiind inițiat un dialog cu Primăria municipiului Ungheni pentru definirea unui statut juridic. În absența unui cadru legislativ național privind grădinile urbane, se explorează integrarea inițiativei în strategia de dezvoltare a orașului sau sub gestiunea serviciilor de salubrizare și spații verzi. Ar putea să devină un centru multifuncțional de educație ecologică sau educație pentru climă”, a concluzionat Angela Ciocârlan, la Radio Moldova.
CITIȚI ȘI:
