Tot mai multe localități aleg amalgamarea. Alexei Buzu: „Satul va rămâne sat, doar că se vor schimba hotarele administrative”
Reforma administrației publice locale promite să apropie serviciile de cetățeni și să impulsioneze dezvoltarea comunităților din Republica Moldova, chiar dacă centrele administrative vor fi mai îndepărtate. Autoritățile susțin că procesul capătă tot mai mult sprijin la nivel local și tot mai multe localități aleg amalgamarea.
Numărul celor aproape 900 de primării ar putea fi redus semnificativ - „cel puțin la două treimi”. Cifra exactă nu este cunoscută în acest moment, pentru că se optează pentru procesul de amalgamare voluntară, a declarat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, pe 23 aprilie, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
„Noi nu cunoaștem numărul final exact al primăriilor, pentru că noi optăm pentru procesul de amalgamare voluntară. Spre exemplu, avem situații când, la Ungheni, șapte-opt primării au decis să creeze una mult mai mare în jurul Primăriei Ungheni. Numărul de cetățeni în primăria nouă va fi de 37 - 40.000 de locuitori. Acea nouă primărie va beneficia de stimulentele triple din partea Guvernului, în valoare de 135 de milioane de lei. La Rezina, avem, la fel, 10 primării care doresc să se unească. Deci, noi nu cunoaștem, pe moment, numărul final. Presupunem că numărul de primării se va reduce semnificativ, cel puțin la două treimi. Dar, în toamna acestui an, când vom merge în Parlament, în acea lege va fi descrisă structura nouă, numărul de primării, denumirea primărilor și satele cu identitate neschimbată”, a declarat șeful Cancelariei de Stat.
Potrivit lui, ca urmare a implementării reformei, „satul va rămâne sat, doar că se vor schimba hotarele administrative”.
„În primul rând, noi ne propunem să acceleram digitalizarea în cadrul primăriei, pentru că, am observat, multe procese sunt în bază de registre, de hârtie, care nu tot timpul sunt integre, nu poți să verifici, spre exemplu, și să totalizezi informația de acum trei-patru ani. Asta înseamnă că oameni competenți trebuie să depună un efort suplimentar pentru ca să genereze anumite informații importante pentru procesul decizional. Cu siguranță, vom face investiții, vom asculta cetățenii și ne vom asigura că vom veni cu un model de prestare a serviciilor cât mai prietenos, vom avea și echipe mobile ca să ne asigurăm că cetățenii nu trebuie să se deplaseze în orașul de reședință pentru a obține un certificat sau alt tip de serviciu”, a menționat șeful Cancelariei de Stat.
Prima etapă a consultărilor privind reforma administrației publice locale a avut loc în perioada ianuarie - martie curent, discuții ample la care au participat peste 4.500 de aleși locali, reprezentanți ai partidelor, societății civile și experți. În urma propunerilor primite, procesul de amalgamare voluntară ar urma să fie simplificat, iar stimulentele pentru dezvoltare - majorate. În acest context, discuțiile continuă.
„A fost o experiență foarte utilă, pentru că este o reformă importantă. Trebuie să-i ascultăm pe toți cei vizați, de aceea am venit în Parlament pentru a simplifica procesul de amalgamare voluntară și am triplat acel stimulent pentru dezvoltare. Aleșii locali, cetățenii ne-au spus că procesul este important, dar ar putea fi simplificat, unele etape ar putea să devină mai flexibile. Comunitățile mai mici, care au acces la resurse într-un nivel mai mic, ar putea să beneficieze de acest stimulent. Noi am ascultat, am venit cu această ofertă, concept de reformă și continuăm aceste discuții. Acum mergem la nivelul comunităților, discutăm cu cetățenii, cu consiliile locale și ne bucurăm că, zilnic, apar tot mai multe decizii de inițiere a acestui proces”, a punctat Alexei Buzu.
În R. Moldova, 87 la sută din localități au sub 3.000 de locuitori. Autoritățile își propun ca, după alegerile locale din 2027, nicio primărie din țară să nu aibă un număr de populație mai mic de 3.000.
„De ce vorbim de acest prag minim de 3.000 de locuitori? Pentru că, și din perspectiva accesului la servicii pentru cetățeni, și din perspectiva capacității financiare, acesta este un prag minim. În Republica Moldova, dacă avem, spre exemplu, zece familii care nu au acces la apă, la canalizare, opt din acele familii sunt în primăriile sub 3.000 de locuitori. În aceste primării, capacitatea fiscală este mai mică, ponderea veniturilor proprii este mult mai mică, cheltuielile administrative sunt de patru-cinci ori mai mari decât propriile venituri și asta înseamnă că, dacă vrem acolo dezvoltare, vrem să avem servicii calitative, să le menținem la un preț acceptabil pentru cetățeni, trebuie să ne consolidăm administrativ”, a conchis Alexei Buzu.
Conceptul reformei administrației publice locale, făcut public la începutul lunii aprilie curent, prevede comasarea primăriilor mici, introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori per primărie și reducerea numărului de raioane de la 32 la 10, în paralel cu reorganizarea serviciilor publice și triplarea stimulentelor financiare pentru autoritățile locale.
Reforma vine în contextul în care autoritățile consideră actualul sistem „dificil” și ineficient, în condițiile în care peste 87% dintre cele 892 de primării au sub 3.000 de locuitori, iar veniturile proprii acoperă doar aproximativ 11% din bugete, restul fiind susținut de transferuri de la stat, ceea ce limitează investițiile și afectează accesul populației la servicii publice de bază.
CITIȚI ȘI:
