Primarul de la Leova, despre reforma administrativă: Ne deranjează că este privită doar ca o necesitate la nivel local
Reforma administrației publice este inevitabilă în contextul integrării europene, dar trebuie făcută corect și nu redusă la o simplă reorganizare teritorială, avertizează primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, care spune că schimbările trebuie să vizeze întregul sistem administrativ și să fie explicate mai clar cetățenilor.
„Suntem implicați cu toții într-o amplă reformă a administrației publice. Nu este doar o reformă administrativ-teritorială. În viziunea noastră, această reformă ar trebui privită ca o reformă a administrației publice, o reformă complexă, prin care au trecut inclusiv state în proces de aderare la Uniunea Europeană și prin care, inevitabil, trebuie să trecem și noi”, a declarat Bujorean în cadrul emisiunii „Bună seara” de la Moldova 1.
Necesitatea reformei este confirmată și de experiența altor state, inclusiv România, a subliniat acesta.
„Vedem România care trece printr-un proces amplu de reformă, întârziat de altfel. Și dacă România, ca stat puternic din punct de vedere economic și bugetar, nu își mai poate permite luxul de a avea o administrație atât de răzlețită și divizată, cu atât mai mult Republica Moldova”, a spus Bujorean.
În același context, acesta a accentuat că avansul pe dimensiunea externă trebuie reflectat și în modul în care sunt gestionate reformele interne, menționând că parcursul european al țării trebuie însoțit de un proces de negocieri mai transparent.
„Cetățenii trebuie să se cunoască ce se negociază, cum se apără interesele și se promovează interesele statului, inclusiv în domenii sensibile pe care le avem, promovarea intereselor producătorilor locali, în alte domenii importante și, așa cum am menționat, inclusiv și în procesul de optimizare a sistemului administrativ. Or, această reformă face parte din acest proces”, a menționat el.
Orașul Leova, împreună cu satele Sârma, Tochile-Răducani și Sărata-Răzeși, sunt printre primele localități din țară care au optat pentru amalgamarea voluntară, iar în prezent experiența acestora este analizată și de alți aleși locali, în contextul extinderii reformei la nivel național, susține Bujorean.
„Am fost primii în Leova și în cele trei sate învecinate, care am mers prin această reformă, am mers în mod voluntar, aveam avantajele, dar și provocările noastre și acum privim cu mare interes, dar și cu îngrijorare, acest proces care merge în întreaga țară. Acum avem consultări săptămânale, am avut recent vizită de la opt primari din raiunul Ungheni, care au decis la fel să facă uz de acest instrument voluntar. Consultăm colegii noștri primari care sunt în proces”, a explicat primarul.
În același timp, alesul local atrage atenția că modul în care este abordată reforma la nivel național rămâne o problemă, în special din cauza faptului că accentul este pus în principal pe administrația locală.
„Ceea ce ne deranjează pe noi este că reforma, cumva, este privită doar ca o necesitate la nivel local. Ori noi vorbim despre o descentralizare a competențelor, a resurselor, vorbim despre o necesitate de optimizare și la nivel central, pentru că avem din ce în ce mai multe agenții și instituții și vedem că în perioade de criză sau în situații dificile, inclusiv de ordin social, nu vedem eficiență pretutindeni”, a declarat Bujorean, subliniind că, fără ajustări și la nivel central, schimbările riscă să fie incomplete, fiind necesară „o corectitudine și o echitate, o balanță între instituțiile statului”.
Precizăm că reforma administrației publice locale vizează comasarea primăriilor mici și crearea unor unități administrative mai mari, capabile să ofere servicii mai eficiente cetățenilor. Autoritățile estimează că numărul celor aproape 900 de primării ar putea fi redus semnificativ, cel puțin la două treimi, printr-un proces de amalgamare voluntară.
Conceptul prevede introducerea unui prag minim de 3.000 de locuitori pentru fiecare primărie, reducerea numărului de raioane și reorganizarea serviciilor publice, în paralel cu triplarea stimulentelor financiare pentru localitățile care aleg să se unească. Potrivit Guvernului, reforma este necesară în condițiile în care majoritatea primăriilor au o capacitate financiară redusă și depind în mare parte de transferurile de la bugetul de stat, ceea ce limitează investițiile și afectează accesul cetățenilor la servicii de bază.
CITIȚI ȘI:
