Depuneri de flori la Chișinău, la 40 de ani de la tragedia nucleară de la Cernobîl: „Nu uit cum am fost dus în groapa cu radiații”
Victimele catastrofei nucleare de la Cernobîl sunt comemorate duminică, 26 aprilie, la Chișinău, prin depuneri de flori și recunoștință. A fost una dintre cele mai grave tragedii nucleare din istorie, iar datoria noastră este să păstrăm vie memoria celor care s-au sacrificat, susțin autoritățile locale, supraviețuitori și locuitori ai municipiului, prezenți la acțiunile de comemorare.
Evenimentele de omagiu eroilor au început la monumentul domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt din capitală, cu depuneri de flori.
Prezent la eveniment, președintele Uniunii Cernobîl din Moldova, Tudor Căpățină, a vorbit cu durere în suflet de momentele de atunci, de persoanele care au decedat, precum și de cei rămași în viață, care se confruntă însă cu probleme grave de sănătate.
„Eu, când veneam încoace, și cu câteva zile mai înainte, eram cu gânduri triste, îmi aduceam aminte de ziua ceea când am fost scos, sculat noaptea din somn și dus în groapa cu radiații de la Cernobîl. Au trecut 40 de ani, s-au stins peste 1.312 oameni, aproape jumătate de oameni s-au dus din viață. Iar cei 1.606 oameni din toată republica care au rămas, undeva, o pătrime din toată lumea aceasta este țintuită la pat, adică așteaptă de azi pe mâine moartea. Și ceilalți toți, de asemenea, sunt bolnavi, fiindcă consecințele acestei catastrofe, radiația acționează încet asupra organismului omului. Eu, în ziua aceasta, vreau să doresc multă sănătate la cei care au rămas în viață”, a spus Tudor Căpățină.
Omagiu eroilor dezastrului din Cernobîl, produs pe 26 aprilie 1986, a venit să aducă și primarul capitalei, Ion Ceban, care a menționat că tragedia a demonstrat solidaritate și unitate. Potrivit edilului, peste 300 de femei văduve sunt doar în municipiul Chișinău.
„Cred că este exemplul solidarității, implicării, al bărbăției în cel mai plin sens a acestui cuvânt. Este exemplu de unitate atunci când oamenii au nevoie și când situația este cu adevărat dificilă. De ce spun asta, pentru că în această perioadă au fost mobilizați din R. Moldova peste 3.500 de oameni, peste 900 de persoane din Chișinău. Un indicator probabil foarte trist este că mai mult de jumătate din cei care au participat din Chișinău nu mai sunt în viață, iar cei care au fost la Cernobîl la acea etapă, la primele zile, primele luni și până în anul 1990, practic, la lichidarea avariei, au fost preponderent oameni tineri, frumoși, bine pregătiți, profesioniști din țara noastră: rezerviști, militari, reprezentanți ai organelor de forță, medici, persoane din comunitatea civilă”, a spus Ion Ceban.
Ulterior, ceremonia de comemorare a victimelor catastrofei nucleare de la Cernobîl a continuat la Memorialul victimelor catastrofei de la Cernobîl, aflat în sectorul Botanica.
Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a subliniat că tragedia nucleară a provocat daune majore mediului înconjurător, a marcat mii de destine, a distrus vieți și a lăsat o rană adâncă în memoria supraviețuitorilor.
„Printre mii de oameni care au intervenit atunci pentru a limita efectele dezastrului s-au numărat și peste 3.500 de cetățeni ai Republicii Moldova. Toți ei și-au asumat riscul imens pentru a proteja viața altora. Regimul sovietic de atunci a tăinuit adevărul, iar mulți dintre cei implicați nu au știut încotro merg și nici ce consecințe va avea această misiune asupra sănătății și vieții lor. Mulți dintre acești eroi și-au distrus sănătatea și au pierdut viața. Astăzi, vă îndemn să ne plecăm frunțile, în semn de respect pentru fiecare dintre ei. Este datoria noastră să le păstrăm vie memoria și să le povestim generațiilor viitoare despre responsabilitatea, solidaritatea și demnitatea cu care au intervenit atunci”, a declarat Anatolie Nosatîi.
Potrivit istoricului Ion Xenofontov, catastrofa nucleară de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, ora locală 01:22:44, iar focarul nu a putut fi stins decât pe 13 mai 1986. Praful și focul, care s-au ridicat până la 2 km, au aruncat în mediul înconjurător peste 40 de elemente radioactive și de gaze rare, cca 155 tone de produse suprimate. Cantitatea de materiale radioactive răspândite în atmosferă a fost de 200 de ori mai mare decât cea de la Hiroshima și Nagasaki.
Avaria a fost numită de Organizația Națiunilor Unite „cel mai mare dezastru ecologic din istoria umanității”.
La lichidarea consecințelor avariei nucleare au participat peste 3500 de cetățeni moldoveni.
În fiecare an, atât la Chișinău, cât și în alte localități ale țării, se organizează activități de comemorare a victimelor catastrofei de la Cernobîl și ale altor avarii nucleare, marcate anual pe 26 aprilie.
Președintele Asociației Obștești „Cernobîl” din Chișinău, Valeriu Cazac, a declarat, la Moldova 1, că tragedia de la Cernobîl nu și-a pierdut relevanța nici după patru decenii, mai ales în contextul actual de securitate regională când au loc atacuri militare în apropierea centralelor nucleare din Ucraina.
CITIȚI ȘI:
