Hărțuire, deepfake și amenințări: Cum se manifestă violența digitală împotriva femeilor din R. Moldova
Mediul online a devenit un loc periculos pentru femei. De la hărțuire și amenințări până la distribuirea neconsensuală a imaginilor intime și utilizarea tehnologiilor deepfake, toate duc la distrugerea personalității victimelor, provocând anxietate și pierderea locului de muncă. Acestea sunt concluziile primului studiu sociologic „Violența digitală împotriva femeilor din Republica Moldova", prezentat pe 27 aprilie, la Chișinău, de Centrul Internațional „La Strada" și Fondul ONU pentru Populație.
Violența digitală a devenit o „normalitate”
Circa 12% dintre persoanele intervievate în cadrul cercetării au declarat că s-au confruntat cu cel puțin o formă de violență digitală în ultimele 12 luni, iar 25.4% au asistat la cel puțin un exemplu de violență digitală împotriva femeilor sau bărbaților în mediul online.
„Aș vrea să subliniez că fenomenul violenței digitale este mai răspândit decât arată cifra de 12%. Diferitele forme ale acestui fenomen se întâmplă atât de frecvent în mediul online, încât sunt considerate deja normale. Uitați-vă că 74% dintre femei s-au obișnuit cu abuzul online din cauza lipsei de reacție”, a precizat Diana Cheianu-Andrei, reprezentanta Sociopolis Consultancy.
Profilul victimelor: studente, femei necăsătorite și divorțate
Femeile se confruntă cu violența digitală mult mai frecvent decât bărbații – 14.2% față de 6.9%. Cele mai afectate sunt studentele, iar din perspectiva statutului marital, fenomenul vizează în proporție mai mare femeile necăsătorite și cele divorțate.
Fenomenul afectează în special populația tânără, cu vârste între 18 și 30 de ani, reducându-se treptat în grupurile de vârstă 30-44, 45-59 și 60 de ani și peste. Din perspectiva mediului de reședință, violența digitală este mai frecventă în orașe.
Totodată, cu cât crește nivelul de educație, cu atât mai frecvent este raportat fenomenul – aproximativ 10% dintre femeile cu studii superioare s-au confruntat cu violență digitală.
Marea majoritate a cazurilor de violență digitală se produc pe rețelele sociale, în special Facebook – 70.2%. Cele mai frecvente canale prin care au loc amenințările și mesajele cu caracter intim sunt WhatsApp, Viber și Telegram – 26.8%.
Cele mai răspândite forme de violență digitală
Formele predominante ale agresiunilor sunt limbajul sexist și discursul de ură – 11%, distribuirea sau amenințarea cu distribuirea unor imagini intime – 9.5%, trimiterea de conținut sexual – 7.6%, campaniile de denigrare – 6.8%, mesajele care diminuează reputația – 6.5% și utilizarea inteligenței artificiale – 6%.
„Femeile au menționat jignirea, umilirea și suferința emoțională. Aceste forme de violență digitală determină victimele să trăiască în anxietate constantă, în permanentă hipervigilență și stres zilnic”, a subliniat Diana Cheianu-Andrei.
Cum reacționează femeile
Studiul clasifică reacțiile victimelor în trei categorii: 45 - 50% blochează contactele, creează profile private noi sau colectează dovezi pentru autorități, aproximativ 18% se retrag pasiv din spațiul online, iar între 30 și 50% adoptă forme de autocenzurare, reducând sau eliminând total prezența online.
Capacitatea de a face față provocărilor - copingul activ - este foarte puțin răspândită în rândul victimelor.
Impactul economic și emoțional
Aceeași cercetare mai relevă că 1.6% dintre femeile intervievate au pierdut locul de muncă în urma violenței din mediul online.
Stresul continuu le-a afectat și performanța profesională celor care și-au păstrat jobul.
Totodată, studiul semnalează că atât specialiștii, cât și societatea tind să culpabilizeze victimele, iar sprijinul pentru raportarea cazurilor rămâne extrem de limitat.
Deficiențe instituționale
Cercetarea a identificat mai multe lacune care îngreunează lupta împotriva fenomenului: lipsa unor practici unificate de intervenție, neclaritatea procedurilor atunci când victimele solicită eliminarea conținutului din online și absența mecanismelor rapide de intervenție.
În prezent, doar în cazurile de violență digitală împotriva copiilor se intervine prompt, datorită unui cadru legal solid.
Recomandările studiului
Autorii studiului recomandă autorităților crearea unui sistem de raportare clar, previzibil și accesibil, alinierea cadrului legal la standardele europene, trasee clare de raportare, date sistematice și instruirea specialiștilor.
„Spațiul online, care ne-am dorit să fie sigur și liber, devine tot mai frecvent un loc al abuzului, hărțuirii și intimidării. Violența digitală nu mai este un fenomen marginal – ea face parte din realitatea noastră cotidiană și afectează în mod disproporționat femeile, în special cele tinere”, a declarat Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale.
„Violența digitală nu este o provocare tehnologică – este vorba de drepturi, siguranță și egalitate. De aceea, Marea Britanie consideră violența față de femei și fete una dintre prioritățile politicilor noastre externe”, a adăugat Rose Thomson, directoare de dezvoltare la Ambasada Marii Britanii la Chișinău.
Studiul a fost realizat de CBS Research în octombrie 2025, pe un eșantion reprezentativ de 1.016 persoane, prin interviuri față în față. Eroarea de eșantionare este ±3.1%. Componenta calitativă a fost realizată de Sociopolis Consultancy în noiembrie 2025, prin interviuri și focus-grupuri.
Studiul „Violența digitală împotriva femeilor din Republica Moldova” a fost inițiat de Centrul Internațional „La Strada”, cu sprijinul financiar al Marii Britanii, în colaborare cu UNFPA, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Agenția Națională de Prevenire a Violenței împotriva Femeilor și Fetelor.
Anterior, în Republica Moldova a fost lansată platforma națională e-Violență.md – prima platformă națională pentru supraviețuitoare, care susține raportarea cazurilor și oferă asistență în depășirea situațiilor de violență digitală.
CITIȚI ȘI:
