Protecție naturală pentru agricultură: Doar 1.2% din terenurile agricole sunt protejate de fâșii forestiere
Eroziunea eoliană, fenomen care duce la degradarea și îndepărtarea particulelor de sol sub acțiunea vântului, afectează tot mai mult terenurile agricole din Republica Moldova, reducând fertilitatea și accelerând procesele de deșertificare. Specialiștii susțin că una dintre cele mai eficiente soluții rămâne plantarea perdelelor forestiere de protecție, însă aplicarea acesteia este încă limitată.
În zonele cu vegetație redusă, efectele eroziunii sunt resimțite cel mai acut, prin pierderea humusului și diminuarea recoltelor. Totuși, unii agricultori au început să adopte măsuri de protecție. Este și cazul fermierului Vasile Mereuță din raionul Ștefan Vodă, care a decis să planteze perdele forestiere după ce a fost afectat de secetă.
„Perdelele forestiere sunt importante pentru agricultură. Unde sunt fâșiile forestiere, la 200 de metri de ele altfel cresc culturile: porumbul mai frumos, floarea-soarelui mai frumoasă, grâul mai frumos”, a declarat agricultorul într-un interviu pentru Radio Moldova.
Acesta consideră că extinderea acestor fâșii ar contribui la dezvoltarea unei „construcții ecologice” durabile în agricultură.
Datele studiilor arată că un hectar de perdea forestieră poate proteja până la 30 de hectare de teren agricol. Eficiența depinde de mai mulți factori, inclusiv înălțimea arborilor, densitatea și orientarea fâșiilor.
Directorul executiv al Societății Ecologice „Biotica”, Gabriel Mărgineanu, subliniază multiplele beneficii ale acestor sisteme.
„Fâșiile forestiere de protecție oferă mai multe avantaje. În primul rând, previn eroziunea și degradarea solului, deoarece opresc vântul puternic. Un alt aspect extrem de important este menținerea umidității și protecția insectelor, care măresc recolta”, spune specialistul.
Cu toate acestea, în Republica Moldova, suprafața ocupată de perdele forestiere este mult sub nivelul recomandat. Potrivit directorului interimar al Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice, Ion Talmaci, doar 1.2% din terenurile agricole sunt protejate de astfel de fâșii, în timp ce norma ar fi de circa 4%.
„Practic, noi trebuie să triplăm suprafața perdelelor forestiere. Există însă impedimente legate de faptul că terenurile agricole sunt fragmentate. Avem peste un milion de proprietari agricoli. Acești proprietari trebuie să își dea acordul ca o parte din terenuri să fie destinate perdelelor forestiere”, a explicat acesta.
Un exemplu de bună practică este sistemul de perdele forestiere din zona Bălți, creat în anii 1950. Acesta cuprinde 39 de perdele, organizate în trei sectoare, având ca specie principală stejarul pedunculat.
Doctorul habilitat în științe agricole, Boris Boincean, afirmă că eficiența acestor sisteme este demonstrată.
„Rolul lor constă în micșorarea vitezei vântului. În felul acesta, se reduce intensitatea evaporării apei de pe câmpuri. Pădurile servesc ca o cămașă pentru plante”, spune Boincean.
Specialistul spune că este nevoie de a planta fâșii noi de păduri și a le îngriji pe cele existente. Alegerea speciilor și organizarea terenurilor sunt esențiale pentru eficiența perdelelor forestiere.
„Este bine ca dimensiunea câmpului să fie în jur de 30-50 de hectare. Copacii protejează contra eroziunii și secetei, iar aceasta este foarte benefic din punct de vedere economic și ecologic”, a mai spus Boris Boincean.
În contextul schimbărilor climatice și al frecvenței tot mai mari a secetelor, extinderea perdelelor forestiere este văzută de experți drept o măsură esențială pentru protejarea agriculturii și a mediului în Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
