Ex-director SIS, despre „grațierea” unui fost coleg la solicitarea Moscovei: „Alexandru Bălan rămâne o excepție pentru serviciile secrete naționale”
Reținerea și ulteriorul schimb al lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), reprezintă un pas benefic pentru securitatea națională, afirmă ex-directorul interimat al SIS, Valentin Dediu. Declarațiile au fost făcute pentru Teleradio-Moldova în contextul operațiunii secrete de repatriere a doi ofițeri moldoveni, eliberați de Federația Rusă la schimb cu fostul vicedirector al SIS, condamnat pentru divulgarea secretului de stat, și o cetățeană rusă.
Deși Alexandru Bălan a ocupat o funcție de rang înalt în ierarhia SIS, acesta nu ar mai fi deținut informații de ultimă oră care să pericliteze grav operațiunile actuale, ne-a declarat Dediu.
„Eu cred că ofițerii noștri sunt mult mai valoroși, chiar dacă Alexandru Bălan a fost vicedirector al SIS. El nu cunoaște despre operațiunile în desfășurare. Într-adevăr, a avut o funcție importantă, dar trădătorii nu trebuie ținuți alături de noi”, a subliniat fostul șef al SIS.
Întrebat dacă în structurile de forță mai există în prezent ofițeri care lucrează pentru state străine, Dediu a precizat că, deși nu se poate confirma cu certitudine o astfel de ipoteză, cazul lui Alexandru Bălan rămâne o „excepție” pentru serviciile secrete naționale.
„Orice moldovean poate deveni piesă de schimb”
Schimbul celor doi ofițeri ai SIS reprezintă un „episod de război între servicii, negociat prin canale internaționale”, iar cazul Bălan este „partea cea mai sensibilă” a operațiunii, afirmă Andrei Curăraru, expert în politici de securitate.
Fostul director adjunct al SIS a ocupat funcții „în zone de importanță sporită, inclusiv antiterorism și contrainformații”, iar procurorii din România au afirmat că, din 2024, Bălan ar fi transmis informații secrete către ofițeri ai KGB-ului din Belarus.
„În anchetă apar întâlniri la Budapesta, contacte cu ofițeri belaruși, instrucțiuni și, desigur, bani. Iar dosarul nu este doar moldo-român. A fost parte dintr-o operațiune europeană mai largă împotriva unei rețele de spionaj belarus, cu implicarea României, Cehiei, Ungariei și Eurojust. Asta ridică dosarul de la nivelul unui caz individual de trădare la nivelul unei rețele regionale de intelligence ostil”, a comentat Curăraru.
„Acest lucru arată trei lucruri. Primul: Rusia și Belarus tratează R. Moldova ca teren operațional comun. Belarus funcționează ca anexă de securitate a ecosistemului rusesc. Când un fost adjunct SIS ajunge în contact cu KGB-ul belarus, iar schimbul final îl trimite în țara care îl exploata în scopuri de spionaj, putem presupune că forțe ostile dețin la Chișinău o infrastructură de recrutare, protecție și recuperare. Al doilea: R. Moldova nu a negociat singură. Mesajul Maiei Sandu numește SUA, Polonia și România. Asta contează. Un stat mic, singur, are puțină forță în fața Rusiei. Un stat mic, conectat la canale occidentale de securitate, poate obține rezultate chiar și în dosare foarte grele. Al treilea: Rusia folosește captivitatea ca instrument de presiune. Transformă oamenii reținuți în monedă de schimb, așteaptă momentul politic și cere un preț”, a continuat expertul.
Potrivit lui, acum ar fi necesară identificarea întregii rețele cu care comunica Alexandru Bălan „pentru a reduce prejudiciul pe care îl poate provoca în continuare acest trădător de țară”.
Totodată, expertul a dezvăluit numele celor doi ofițeri SIS eliberați, cu referire la declarațiile lui Renato Usatîi - Victor Țurea și Dionisie Banari, care ar fi fost reținuți la Moscova în aprilie 2025. Autoritățile nu au confirmat atunci identitatea lor.
Acțiunile Moscovei transmit „un mesaj evident” pentru cetățeanul simplu din R. Moldova, este convins Curăraru: „Orice moldovean ajuns în spațiul controlat de Rusia poate deveni piesă de schimb”, iar pentru angajații la stat „riscul este și mai mare”.
Amintim că doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate au fost repatriați în Republica Moldova pe 28 aprilie, după ce au fost puși în libertate de autoritățile ruse.
În schimb, Chișinăul a acceptat solicitarea Moscovei de a preda două persoane aflate în detenție: Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS, acuzat în România de trădare de țară în interesul serviciilor secrete din Belarus (KGB) și condamnat în R. Moldova pentru divulgarea secretelor de stat, precum și Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse.
Operațiunea, care reprezintă primul schimb internațional de persoane care implică și R. Moldova, a fost realizată în comun cu SUA, Polonia și România, a anunțat președinta Maia Sandu.
„Pentru țara noastră este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică - noi am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru Republica Moldova renunțând, în schimb, la doi deținuți care au lucrat împotriva Republicii Moldova”, a precizat Maia Sandu.
Fostul director adjunct al SIS, Alexandru Bălan, a fost extrădat din România și predat pe 24 aprilie autorităților de la Chișinău.
Decizia privind extrădarea acestuia a trezit suspiciuni, inclusiv din cauza faptului că a fost luată la scurt timp după ce acesta a fost condamnat, pe 15 aprilie, în R. Moldova la un an și șase luni de închisoare pentru divulgarea secretului de stat.
Verdictul a fost dat după prima ședință, la care acesta a participat în regim de videoconferință, întrucât se afla în custodia autorităților române. În cadrul procesului, Bălan și-a recunoscut faptele și a cerut judecarea în procedură simplificată.
Fostul șef adjunct al SIS, care deține dublă cetățenie - moldovenească și română - a fost reținut pe 8 septembrie 2025, la Timișoara. Acesta era acuzat peste Prut că ar fi divulgat informații secrete de stat legate de România către serviciile secrete din Belarus, loiale celor de la Moscova.
Alexandru Bălan a fost angajat la SIS, unde a deținut mai multe funcții, inclusiv cea de șef al contrainformațiilor. În 2016, a fost avansat în funcția de vicedirector.
CITIȚI ȘI:
