Expert, despre spionul Bălan: „Tot ce ar fi putut să divulge rușilor a făcut deja”
Participarea Republicii Moldova la schimbul internațional de deținuți marchează un punct de cotitură în diplomația de securitate a țării, demonstrând o capacitate sporită de cooperare externă. Totuși, expertul WatchDog, Ștefan Bejan, avertizează că acest succes extern trebuie dublat de eforturi interne: o vigilență sporită în contraspionaj și continuarea procesului de „curățare” a Serviciului de Informații și Securitate (SIS).
„Nu calculele matematice le-au făcut pe autoritățile noastre să ia aceste decizii, dar dorința de a-i aduce acasă pe cei doi cetățeni ai noștri. Partea bună este că s-a făcut tot posibilul ca ei să fie aduși, într-adevăr, partea mai puțin bună este că Balan a scăpat de pedeapsă. Dar amintesc că Alexandru Balan nu a fost arestat în R. Moldova și nici măcar nu a fost acuzat în Republica Moldova de trădare. El a fost arestat în România. (...) El a plecat de mult timp din sistem și cred eu că tot ce ar fi putut să divulge rușilor a divulgat până acum. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu cred că este o problemă”, a declarat Ștefan Bejan, la Moldova 1.
Expertul WatchDog a mai explicat că activitățile de spionaj în favoarea Minskului sunt, în realitate, operațiuni mascate ale Moscovei, iar intermedierea în acțiunile împotriva securității moldovenești este o confirmare a modului în care Kremlinul își coordonează sateliții.
„Nu e un secret pentru nimeni că Belarusul este folosit de Federația Rusă ca un fel de proxy, chiar și pe 24 februarie 2022, Rusia a atacat inclusiv de pe teritoriul Belarusului. Deci, din punctul ăsta de vedere, nu este nicio surpriză. Noi știam cu toții că ar fi spionat pentru KGB-ul belarus, dar înțelegeam, de fapt, că asta înseamnă FSB-ul rusesc”, a mai comunicat Bejan.
Schimbul internațional de deținuți prin medierea de către subiecți internaționali precum Polonia, România și Statele Unite este interpretat de Ștefan Bejan drept un nivel de maturitate pentru instituțiile de la Chișinău și arată un grad ridicat de încredere din partea aliaților occidentali.
„Faptul că în această operațiune internațională de schimb de prizonieri au participat Polonia, România, Statele Unite este un prestigiu pentru noi, pentru că schimbul acesta de spioni, prizonieri este o practică la nivel internațional. (...) Doar pentru noi este ceva nou. Nu am mai fost implicați în așa ceva și faptul că partenerii noștri internaționali au avut încredere în Republica Moldova, ne-au inclus în această operațiune, trebuie privit ca dovadă de prestigiu internațional și încredere”, a mai subliniat expertul WatchDog.
Ștefan Bejan a ținut să atragă atenția asupra infiltrării rusești în instituțiile statului, care nu se oprește la nivelul serviciilor secrete, și îndeamnă la o curățenie sistemică.
„Cert este că ne dorim cu toții să fie destructurați și prinși cât mai mulți. Ne dorim cu toții să fie curățat SIS și nu doar, pentru că noi am văzut anterior un fost șef de Stat Major a fost arestat pentru că a spionat pentru ruși. Noi avem foști președinți de țară care primesc «salarii» de la universitățile ruse. Deci, caracatița cu siguranță este una mare și nu se limitează doar la șefi din serviciile de intelligence. Din păcate, asta este realitatea. Este greu să luptăm cu acest fenomen, dar cel puțin observăm că se fac eforturi și în continuare sperăm să reușim să destructurăm cât mai multe astfel de rețele”, a conchis Ștefan Bejan.
În urma unui schimb internațional de deținuți, doi ofițeri SIS au fost eliberați după ce au fost reținuți la Moscova în 2025, fiind acuzați de spionaj. Potrivit învinuirii formulate de autoritățile ruse, aceștia ar fi intrat în Rusia cu documente false și identități fictive pentru a desfășura „activități îndreptate împotriva securității naționale a Rusiei”.
În schimbul acestora, au fost predați Nina Popova, cetățeană a Federației Ruse, și Alexandru Balan, fostul director adjunct al SIS, acuzat de trădare de țară în interesul serviciilor secrete din Belarus.
Posesor al cetățeniei moldovenești și române, el a fost reținut pe 8 septembrie 2025 la Timișoara, fiind acuzat de divulgarea unor secrete de stat ale României către serviciile de informații din Belarus, aliate ale Moscovei. Condamnat, pe 15 aprilie, la un an și șase luni de închisoare, Balan a fost extrădat din România pe 24 aprilie și predat autorităților moldovenești pentru a fi inclus în schimbul internațional de persoane.
Grațierea lui Balan nu reprezintă un risc pentru securitatea Republicii Moldova, pentru că din 2019 nu mai face parte din sistem și nu are acces la date clasificate, afirmă președinta Maia Sandu.
Schimbul de deținuți a fost posibil cu implicarea SUA, Poloniei și României, iar negocierile au durat câteva luni și l-au inclus și pe John Coles, trimisul special al președintelui american Donald Trump, a declarat vicepremierul Mihai Popșoi, ministru al Afacerilor Externe.
CITIȚI ȘI:
