Revista presei | Curajul jurnaliștilor a salvat democrația în R. Moldova
Lipsa rezultatelor în dosarele de trădare de patrie, semnalată de președinta Maia Sandu, reprezintă unul dintre subiectele abordate pe primele pagini ale publicațiilor naționale. Pe 3 mai, când este marcată Ziua Internațională a Libertății Presei, mass-media își focalizează atenția asupra problemelor în domeniu. Din presă mai aflăm că ADR Nord elaborează cu ajutorul României o strategie modernă pentru transformarea turismului regional într-un motor de creștere economică.
Președinții Republicii Moldova și României, Maia Sandu și Nicușor Dan, s-au deplasat împreună cu un avion militar în capitala Armeniei, Erevan, unde vor participa azi la summitul Comunității Politice Europene, transmite TVR Moldova. Postul de televiziune subliniază că reuniunea va fi dedicată securității regionale și cooperării europene, și va reuni șefi de stat din aproximativ 40 de state din Europa. Aceeași sursă notează că în marja summitului este programată și reuniunea „Grupului de coordonare pentru Republica Moldova”, platformă creată în 2024 pentru a susține eforturile de sprijin internațional pentru Chișinău. La Erevan, Maia Sandu va coprezida alături de președintele Franței, Emmanuel Macron o sesiune dedicată protejării democrației, notează TVR Moldova.
De pe Moldpres aflăm că președintele Parlamentului, Igor Grosu, se află într-o vizită oficială în Danemarca, unde participă la Conferința Președinților de Parlamente din statele membre ale Uniunii Europene și statele candidate. Evenimentul reprezintă o platformă strategică pentru consolidarea dialogului politic și avansarea agendei europene a țării noastre, precizează agenția de știri.
Republica Moldova a urcat în clasamentul mondial al libertății presei datorită jurnalismului independent și investigațiilor care au scos la iveală implicarea Rusiei în alegerile parlamentare din septembrie anul trecut, constată Deutsche Welle. Publicația face referire la raportul organizației „Reporteri fără Frontiere”, care subliniază rolul jurnaliștilor ce au deconspirat metodele de corupere a alegătorilor din Republica Moldova cu bani trimiși de la Moscova. Deutsche Welle notează că, în urma acestor investigații, jurnaliștii vizați au devenit ținta unor campanii de discreditare și propagandă. După deconspirarea implicării Rusiei în alegeri, autoritățile de la Chișinău au înăsprit legislația și au introdus sancțiuni mai dure pentru intimidarea jurnaliștilor, relevă Deutsche Welle.
Mass-media din R. Moldova continuă să activeze într-un mediu „marcat de probleme serioase”, în pofida unor evoluții legislative și a măsurilor instituționale adoptate. Este una dintre concluziile din „Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova”, publicat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), alături de alte opt organizații neguvernamentale de media, transmite Agora. Memoriul constată că, în perioada 3 mai 2025 – 3 mai 2026, condițiile de activitate și siguranța jurnaliștilor au degradat în țara noastră, în special pe fundalul hărțuirii online și al intimidărilor legate de reflectarea subiectelor politice sensibile, atrage atenția autorul articolului.
Într-un articol dedicat Zilei Internaționale a Libertății Presei, Ziarul de Gardă semnalează că în ultimii ani, numărul informațiilor false sau neverificate a crescut în spațiul public, în special în mediul online, iar publicul a început să consume tot mai multă informație din surse alternative, care adesea nu poartă nicio responsabilitate pentru informațiile publicate. În aceste condiții, munca jurnaliștilor a devenit mult mai complexă și mai complicată, remarcă autorul articolului. Polina Panainte, directoarea adjunctă a Asociației pentru Democrație Participativă, susține că într-un spațiu informațional dominat de știri false și surse nesigure, credibilitatea presei se construiește prin lucruri simple, dar esențiale: verificarea atentă a informațiilor, corectitudinea și responsabilitatea față de cititori. Chiar dacă dezinformarea este tot mai răspândită și îi poate induce în eroare chiar și pe cei atenți, oamenii care descoperă că au fost manipulați încep, de regulă, să caute surse de încredere și să evite conținutul dubios.
Atenția publică rămâne concentrată și asupra funcționării instituțiilor statului, în special asupra sistemului de justiție. În cadrul podcastului „Jurnal politic”, președinta Maia Sandu a deplâns problemele din domeniu, semnalând că procurorii și judecătorii trebuie să manifeste mai mult curaj în investigarea și sancționarea cazurilor de trădare de patrie. Șeful statului și-a exprimat nemulțumirea față de atitudinea nehotărâtă a organelor de drept în pofida eforturilor de consolidare a instituțiilor statului în ultimii ani. În același interviu, Maia Sandu a semnalat că sancționarea trădării de patrie este prevăzută de lege, însă puține dosare ajung să fie finalizate.
„Dincolo de reformele pe care le facem în instituții, inclusiv în Serviciul de Informație și Securitate, eu cred că organele de drept trebuie să își schimbe atitudinea pentru că sancționarea trădării de patrie este în lege și este de mult timp, dar nu am văzut prea multe cazuri care să fie duse la bun sfârșit. Investigații pentru trădare de patrie am văzut foarte puține”, a relevat Maia Sandu, citată de Cotidianul. Președinta a punctat explicit problema de atitudine din sistemul judiciar și procuratură. „Este cumva o lipsă de curaj, dacă pot să spun așa, din partea organelor de drept și aici mă adresez și la Procuratură și la Justiție ca să sancționeze asemenea cazuri. Putem să presupunem și de ce s-a ajuns în această situație pentru că am avut de-a lungul timpului în funcții de răspundere oameni care au fost implicați în trădare de patrie și respectiv au creat niște așteptări și în raport cu angajații acestor instituții că trebuie să se închidă ochii la trădare de patrie”, a spus șefa statului.
Postul public Moldova 1 își concentrează atenția asupra diferențelor de venituri dintre malul drept și malul stâng al Nistrului, evidențiate de expertul economic Veaceslav Ioniță. Analistul estimează că, în acest an, salariul mediu va fi de aproximativ 17.000 de lei pe malul drept față de 8.000 de lei în regiunea transnistreană, diferențe similare celor din anii precedenți. Expertul mai arată că, pe malul drept, numărul persoanelor cu venituri mari a crescut, ajungând la peste 120 de mii de persoane care câștigă peste 2.000 de euro lunar. Cu toate acestea, Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra faptului că salariul minim din Republica Moldova rămâne sub standardul salariului mediu european de 50%.
Agenția de Dezvoltare Regională Nord din Republica Moldova a lansat elaborarea unui program pentru dezvoltarea turismului până în 2029, informează MOLDPRES. Agenția de presă notează că instituția, responsabilă de proiectele de dezvoltare din nordul țării, lucrează împreună cu experți din România la acest document strategic aflat încă în fază de consultare. Proiectul e susținut financiar de Inițiativa Central Europeană, cu sprijinul Italiei și al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Scopul programului este valorificarea potențialului turistic regional și pregătirea regiunii pentru accesarea fondurilor europene de preaderare la Uniunea Europeană, precizează MOLDPRES.
Pentru al treilea an consecutiv, Nistrul rămâne fără viitura ecologică de primăvară — procedeu prin care este imitată revărsarea naturală a râului în lunile aprilie-mai, pentru reproducerea peștilor și refacerea ecosistemului, semnalează anticoruptie.md. Viitura nu poate fi realizată din cauza deficitului acut de apă din lacul de acumulare Novodnestrovsk, dar și a nevoii Ucrainei de a păstra rezerve pentru producția de energie, explică publicația. „Situația este cu atât mai gravă după recentul episod de poluare cu produse petroliere, deoarece o viitură ar contribui în mod natural la diluarea poluanților și curățarea albiei. Experții avertizează asupra unor efecte în lanț: de la afectarea reproducerii peștilor până la amplificarea riscurilor ecologice și hidrologice. Pentru a compensa lipsa viiturii, „Eco-TIRAS” amplasează pe Nistru cuiburi artificiale pentru pești. Pe termen lung, soluțiile invocate sunt împădurirea bazinului hidrografic, refacerea fâșiilor forestiere de protecție și utilizarea taxelor colectate de la pescarii amatori pentru refacerea resurselor piscicole”.
Dincolo de subiectele politice și economice ale zilei, Europa Liberă scoate în prim plan proiecția unui film dedicat celebrei artiste de muzică populară Maria Drăgan. Pelicula, semnată de regizorul Călin Laur, urmărește destinul artistei, supranumită „vocea de aur” a muzicii populare. Într-un interviu acordat postului de radio, cineastul a dezvăluit că lucrează la primul său lungmetraj despre Maria Drăgan, documentat timp de șapte ani. Regizorul afirmă că povestea filmului a fost completată cu materiale inedite, păstrate timp de decenii, precum casete și fotografii, care urmează a fi integrate în producția cinematografică.
