Revista presei internaționale | Summit CPE în Armenia cu subtilități geopolitice; Parada de la Moscova, amenințată de dronele Ucrainei
Presa internațională descrie semnificația reuniunii Comunității Politice Europene, care se desfășoară azi la Erevan, urmată mâine de primul summit Uniunea Europeană – Armenia. Mai multe publicații scot la iveală îngrijorările apărute la Kremlin privind scăderea popularității președintelui Federației Ruse înaintea alegerilor parlamentare din toamnă. Evoluția negocierilor privind depășirea crizei din Orientul Mijlociu se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Summiturile europene organizate în Armenia reflectă intensificarea competiției dintre Rusia și Statele Unite pentru influență în Caucaz, titrează Bloomberg. Agenția de presă face referire la reuniunea de azi a Comunității Politice Europene și la primul summit Uniunea Europeană – Armenia, care se va desfășura mâine la Erevan și va fi axat pe consolidarea relațiilor bilaterale. Potrivit agenției Bloomberg, rivalitatea dintre Rusia și Statele Unite în Caucaz vizează în special controlul asupra rutelor energetice și comerciale, într-un context în care războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina cresc importanța strategică a regiunii. Uniunea Europeană își intensifică prezența prin summituri și planuri de cooperare cu Armenia, inclusiv investiții în infrastructură și securitate, remarcă Bloomberg. În paralel, analiștii intervievați de agenție notează că interesul tot mai mare al actorilor internaționali slăbește influența tradițională a Moscovei în Caucazul de Sud.
O dronă a lovit noaptea trecută o clădire a studioului Mosfilm de la Moscova, situată la câțiva kilometri de Kremlin, relatează BBC. Potrivit serviciului de presă, drona a avariat unul dintre etajele clădirii, fără a face victime, incidentul având loc cu doar câteva zile înaintea paradei militare de 9 mai, care se va desfășura în Piața Roșie. În această perioadă, autoritățile ruse iau măsuri sporite de securitate pentru a preveni atacuri cu drone ucrainene asupra capitalei ruse, notează BBC, precizând că în jurul Moscovei a fost întărită apărarea aeriană, după ce Ucraina și-a intensificat atacurile aeriene asupra infrastructurii petroliere ruse. Săptămâna trecută, Kremlinul a anunțat în mod unilateral un armistițiu temporar de 9 mai, însă Kievul pledează pentru un acord durabil de încetare a focului, care să ducă la încheierea definitivă a războiului, conchide BBC.
Financial Times dezvăluie că în Rusia au fost intensificate măsurile de securitate pentru președintele Vladimir Putin din cauza temerilor privind un posibil atentat asupra acestuia, iar liderul rus devine tot mai izolat. Serviciul Federal de Protecție i-a consolidat paza, iar surse de la Kremlin citate de Financial Times susțin că, după creșterea riscurilor legate de atacuri, inclusiv cu drone, Putin petrece tot mai mult timp în buncăre. Kremlinul ar fi sporit măsurile după recentele operațiuni militare ucrainene, limitând deplasările și contactele directe ale președintelui. În acest context, Putin ar dedica aproape tot timpul său evoluției războiului, în timp ce accesul la el este strict controlat, iar securitatea personalului din jurul său a fost drastic înăsprită, mai scrie Financial Times.
Popularitatea președintelui rus Vladimir Putin este în scădere înaintea alegerilor parlamentare, fapt care provoacă îngrijorare la Kremlin, scrie Le Monde. Potrivit publicației, principalele cauze sunt războiul din Ucraina și dificultățile economice, la care se adaugă restricțiile privind accesul la internet. Analiștii intervievați de ziarul francez observă că, pe fondul scăderii popularității, liderul rus apare mai des în imagini publice menite să-i arate apropierea de cetățeni, inclusiv gesturi simbolice în timpul vizitelor. Autoritățile ar putea recurge la amplificarea tensiunilor și la mobilizare politică pentru a compensa scăderea sprijinului public pentru președintele țării, susțin sociologi citați de Le Monde.
Președintele SUA, Donald Trump, dorește reducerea prezenței militare americane în Europa, inclusiv retragerea a aproximativ 5.000 de soldați din Germania. Totuși, diplomați intervievați de Fox News susțin că planul său ar putea fi blocat de Congres, care obligă Statele Unite să mențină cel puțin 76.000 de militari americani în Europa și poate restricționa finanțarea relocării. Pentru aplicarea planului, administrația de la Washington trebuie să prezinte în prealabil o analiză a riscurilor și să demonstreze că măsura nu afectează interesele SUA și ale NATO, menționează sursele Fox News. În prezent, SUA au aproximativ 54.000 de militari în Europa, iar bazele din Germania și Italia sunt esențiale pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în eventuale conflicte cu Iranul, consemnează diplomații intervievați de postul american de televiziune.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru publicația israeliană Kan News că a analizat o nouă propunere de pace venită din partea Iranului, dar a respins-o, considerând-o „inacceptabilă”. CNN precizează, în același context, că autoritățile iraniene au transmis planul prin intermediul Pakistanului, iar Washingtonul a oferit deja un răspuns. Diplomați intervievați de CNN susțin că Iranul nu a renunțat la condiția amânării discuțiilor despre programul său nuclear, insistând în prealabil asupra tratativelor despre încetarea conflictului, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei maritime. Planul Teheranului ar mai presupune retragerea forțelor americane din regiune, ridicarea sancțiunilor, garanții de securitate, precum și oprirea ostilităților pe toate fronturile, inclusiv a celor israeliene împotriva grupării Hezbollah din Liban.
Sursele Al Jazeera susțin că Iranul nu ar înainta condiții la fel de dure precum erau cele inițiale. Potrivit acestora, Iranul a propus Statelor Unite un plan în trei etape pentru încheierea războiului. Inițiativa prevede transformarea unui armistițiu temporar într-o pace durabilă în decurs de 30 de zile. Prima etapă ar viza redeschiderea treptată a Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, urmată de reluarea controlată a programului nuclear civil și respingerea demontării infrastructurii nucleare. În etapa finală, Teheranul propune ridicarea sancțiunilor și lansarea unui dialog regional de securitate cu statele din Orientul Mijlociu, mai spun sursele Al Jazeera.
Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat lansarea unei operațiuni pentru evacuarea navelor aliate blocate de Iran în Strâmtoarea Ormuz, transmite Associated Press. Potrivit agenției de presă, operațiunea, denumită „Freedom”, va începe luni, 4 mai, și are scopul de a asigura escorta în siguranță a navelor care aparțin statelor neutre. Liderul de la Casa Albă a declarat, citat de aceeași sursă, că numeroase țări au solicitat sprijinul SUA pentru a-și recupera navele blocate fără a fi implicate în conflictul din regiune. Orice încercare de a împiedica această acțiune umanitară va fi respinsă prin intervenție militară, a avertizat președintele american.
