Revista presei | Nicușor Dan: UE va anunța „până la sfârșitul lunii iunie” decizia privind deschiderea negocierilor pe primul capitol cu R. Moldova
Publicațiile naționale urmăresc cu atenție participarea Republicii Moldova la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan. Mai multe insitituții media semnalează că violența digitală împotriva jurnaliștilor devine o temă centrală a evenimentelor dedicate Zilelor Libertății Presei în R. Moldova. Din presă mai aflăm că eliminarea unui candidat din cursa pentru Primăria Orhei stârnește un val de reacții politice.
Portalul Deschide.md are în vizor vizita de lucru efectuată la Erevan de către președinta Maia Sandu, unde participă la cea de-a opta ediție a Summitului Comunității Politice Europene. Șefa statului a avut o întrevedere cu conducerea României, Franței, Poloniei, Italiei, Regatului Unit, precum și liderii UE, fiind abordate mai multe subiecte privind viitorul european al Republicii Moldova și consolidarea păcii și securității în statul nostru, notează Deschide.md.
Iar Agora îl citează în context pe președintele României, Nicușor Dan, care admite că R. Moldova ar putea primi, până la finalul lunii iunie, un răspuns privind deschiderea oficială a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. Liderul de la București a explicat că se așteaptă răspunsul Ungariei privind parcursul Ucrainei, care este legat de cel al R. Moldova, astfel fiind așteptată deschiderea oficială a primului cluster din cadrul negocierlor de aderare.
Participarea Republicii Moldova la summitul Comunității Politice Europene de la Erevan reprezintă un nou pas în consolidarea profilului său diplomatic și a relațiilor cu partenerii europeni, constată Moldova 1. Directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, evidențiază că acest format extins permite statelor nu doar să-și promoveze agenda de aderare, ci și să participe activ la reziliența de securitate a continentului. „Este o ocazie în plus pentru a discuta agenda noastră de integrare europeană. Dar, așa cum vedeam și structura agendei acestui summit, însă continuă să fie axată pe aspecte care contează și sunt relevante pe întreg continentul european: dimensiunea de securitate și energie, protecția democrației în fața amenințărilor neconvenționale care vin din partea Federației Ruse. Vedem că de la un summit la altul discuțiile devin mai pline în conținut, structurate pe tematici, în grupuri de lucru”, a explicat Iulian Groza în cadrul unor declarații oferite la Moldova 1.
Fostul președinte al Consiliului European, Charles Michel, le-a recomandat autorităților de la Chișinău să nu-și concentreze energia pe discuțiile privind o eventuală decuplare a Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare la UE, ci pe implementarea reformelor. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0, transmite Realitatea.md. „Trebuie să faceți ceea ce puteți controla și ce puteți controla sunt reformele care pot fi implementate. Cât mai repede vor fi implementate reformele, cu atât mai bună va fi și mai puternică poziția dumneavoastră”, a îndemnat oficialul european.
Scandalul cu „James Bond-ul” moldovenesc, Alexandru Bălan – fost director adjunct al SIS, acuzat de trădare în favoarea KGB-ului din Belarus (a se citi FSB-ul rusesc) – a estompat, absolut nejustificat, un alt eveniment de o semnificație politică majoră produs în săptămâna care a trecut, atrage atenția fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. Într-un articol publicat de Cotidianul, Alexandru Tănase constată că adevăratul eveniment politic al acestor zile l-a constituit interviul acordat publicației franceze Le Monde de către Președinta Maia Sandu. Șefa statului a afirmat că o eventuală Reunire cu România ar putea accelera parcursul european al Republicii Moldova, subliniind, în același timp, că o asemenea decizie nu poate fi decât expresia voinței majorității cetățenilor. Este pentru a doua oară în acest an când doamna Președinte Maia Sandu evocă ideea că o cale mai rapidă pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană ar putea fi Reunirea cu România, remarcă Alexandru Tănase. La fel ca și prima dată, aceste declarații au fost formulate în cadrul unui dialog cu presa occidentală – un detaliu deloc întâmplător, comentează autorul articolului. În opinia acestuia, mesajul nu este adresat exclusiv publicului intern, ci, în mod evident, este calibrat pentru a fi receptat și înțeles în primul rând de către publicul european, acolo unde se decide, în ultimă instanță, ritmul și direcția extinderii Uniunii. În opinia lui Alexandru Tănase devine tot mai clar că securizarea flancului estic al Europei – de la Marea Baltică până la Marea Neagră – în fața agresiunii și reflexelor imperialiste ale Rusiei nu poate fi realizată decât prin integrarea deplină în structurile europene și euroatlantice a statelor aflate în această zonă de frontieră. Iar în acest tablou, Ucraina și Republica Moldova nu mai sunt simple cazuri particulare, ci verigi esențiale ale unei arhitecturi de securitate care se redefinește sub presiunea istoriei, conchide editorialistul.
Între timp, postul public Moldova 1 abordează problema alegerilor amânate din Găgăuzia: Chișinăul și Comratul fac primii pași spre armonizarea legislației electorale. Autorul articolului notează că deși nu există încă o dată clară pentru desfășurarea scrutinului, în urma întâlnirii de luni a celor două grupuri de lucru, Comratul și Chișinăul au făcut un pas spre soluționarea crizei politice. Oficial, alegerile pentru deputații Adunării Populare a Găgăuziei ar trebui să aibă loc pe 21 iunie, notează Moldova 1. Această dată a fost stabilită la Comrat, însă vicepreședintele APG, Gheorghe Leiciu, a confirmat că organizarea scrutinului până la acea dată va fi imposibilă. „Celor mai mulți candidați li se oferă cel puțin două luni pentru colectarea semnăturilor și pentru alte acțiuni legate de pregătirea și participarea la alegeri, agitație electorală și așa mai departe. Acest lucru este deja imposibil de realizat. La aceasta se mai adaugă o lună pentru lucrările de organizare din partea CEC”, a spus Gheorghe Leiciu.
Iar Europa Liberă atrage atenția că eliminarea unui candidat din cursa pentru Primăria Orhei stârnește un val de reacții politice. Politicieni din diferite tabere critică excluderea din cursă a candidatului Partidului „Democrația Acasă”, Victor Perțu, la Primăria Orhei, pentru legături cu oligarhul Ilan Șor. De cealaltă parte, vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, spune că decizia are la bază argumente „temeinice”, rezumă Europa Liberă. Sursa citată amintește că la Orhei urmează să aibă loc alegeri noi ale primarului pe 17 mai, după ce fosta primăriță, Tatiana Cociu, aleasă din partea unei formațiuni afiliate lui Ilan Șor, și-a dat demisia la finele anului trecut. Tot atunci, oligarhul fugar anunțase că-și sistează „proiectele sociale” din R. Moldova și își retrage sprijinul politic pentru aleșii locali pe care i-a susținut.
Violența digitală împotriva jurnaliștilor devine o temă centrală a evenimentelor dedicate Zilelor Libertății Presei în Republica Moldova, constată RFI. Într-un context marcat de campanii de hărțuire online și dezinformare, redactorul-șef al Ziarului de Gardă, Victor Moșneag, avertizează, într-un interviu, asupra unui fenomen tot mai vizibil: atacurile sistematice la adresa presei independente. Jurnaliștii și redacțiile independente sunt ținta unor atacuri zilnice, venite din partea unor persoane fără pregătire în domeniu, dar cu interese politice, care urmăresc discreditarea presei oneste, afirmă Victor Moșneag în interviul acodat RFI. Potrivit jurnalistului, miza acestor acțiuni nu este doar compromiterea unor instituții media, ci erodarea generală a încrederii publicului în presă. „O schimbare semnificativă observată în ultimul timp ține de modul în care propaganda își adaptează strategiile. Accentul nu mai cade exclusiv pe teme politice, ci pe subiecte sociale cu impact emoțional puternic, precum crimele sau tragediile. Aceste teme sunt exploatate pentru a submina încrederea în instituții și pentru a genera reacții rapide din partea publicului. În acest context, Moșneag subliniază necesitatea unei prudențe sporite în activitatea jurnalistică”, mai scrie RFI.
De ce renunță medicii tineri la munca în raioane. Statul pierde bani, sistemul – specialiști – e titlul unei analize publicate de Europa Liberă. „Un raport al Curții de Conturi arată că, în ultimii 5 ani, 38 de tineri specialiști au demisionat din 18 spitale raionale, prejudiciind bugetul statului cu circa 4,5 milioane de lei. Ministerul Sănătății lucrează la un regulament pentru recuperarea costurilor de instruire a celor care renunță”. Directorii de spitale cu care a stat de vorbă Europa Liberă spun că tinerii specialiști fie nu s-au prezentat la locul de muncă după repartizare, fie au plecat la scurt timp, din motive personale.
Merele din satul Trinca, Edineț, ajung pe piețele din Dubai, India și România datorită investițiilor în livezi superintensive – relatează Moldpres. Ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a efectuat o vizită de lucru la gospodăria fraților Bîzdîga din satul Trinca, raionul Edineț, o afacere ce reprezintă un etalon de bune practici în modernizarea agriculturii rurale din Republica Moldova, notează autorul articolului. Fondată în anul 2004, întreprinderea este specializată în cultivarea cerealelor, precum și în producția de fructe și legume la standarde înalte de performanță, menționează agenția de știri.
Tot de pe Moldpres aflăm că peste 160 de milioane de lei vor fi alocați pentru dezvoltarea comunităților rurale prin Programul LEADER. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat rezultatele celui de-al treilea apel al Programului LEADER, marcând o etapă esențială pentru dezvoltarea rurală a țării, notează agenția de știri. În urma evaluării, 53 de grupuri de acțiune locală (GAL) au fost selectate pentru finanțare, având strategiile de dezvoltare locală aprobate pentru perioada 2026–2027.
