Revista presei internaționale | De teama atacurilor ucrainene, Rusia anunță armistițiu unilateral pe 8 și 9 mai; Noi tensiuni între SUA și Iran
Presa internațională comentează pe larg anunțul armistițiului unilateral anunțat de Rusia înaintea paradei militare de la Moscova, programată pe 9 mai. Mai multe publicații analizează reacția Kievului la mesajele Moscovei, inclusiv la amenințările cu o reacție dură în cazul atacurilor ucrainene în perioada paradei militare. Evoluția crizei din Orientul Mijlociu ține în continuare cap de afiș al principalelor publicații internaționale.
Rusia a anunțat unilateral un armistițiu pentru perioada 8–9 mai 2026, cu ocazia Zilei Victoriei, relatează Unian. Autoritățile ruse au declarat că așteaptă ca Ucraina să urmeze acest exemplu, dar au avertizat că orice tentativă de perturbare a paradei militare de la Moscova va provoca o reacție dură a Rusiei, notează agenția de presă. Potrivit acesteia, Moscova a amenințat inclusiv cu lovituri asupra Kievului, îndemnând civilii și personalul diplomatic să părăsească orașul.
La scurt timp după aceste declarații, Volodymyr Zelenskyy a afirmat că Ucraina nu a primit nicio solicitare oficială privind condițiile unui armistițiu anunțat în spațiul informațional rus, transmite BBC. Viața umană este mai importantă decât orice comemorare, a mai declarat Zelenskyy, citat de același serviciu de presă, anunțând instituirea unui regim de liniște pe front începând din noaptea de 5 spre 6 mai.
AFP scoate în evidență un alt mesaj al președintelui Ucrainei, transmis ieri la summitul Comunității Politice Europene, în timpul căruia a declarat că Rusia nu mai este la fel de puternică precum părea. Zelenskyy a menționat lipsa tehnicii grele la parada de la Moscova, programată pentru 9 mai, și riscul unor atacuri cu drone. Zelenski a afirmat că vara care vine va fi decisivă pentru Vladimir Putin, pus în situația de a alege între continuarea războiului sau orientarea spre o soluție diplomatică, subliniază AFP, precizând că liderul de la Kiev i-a îndemnat pe aliați să forțeze Kremlinul prin sancțiuni să accepte cea de-a doua variantă.
Vladimir Putin a încercat timp de mai mulți ani să readucă Rusia la statutul de mare putere, însă invadarea Ucrainei ar putea reprezenta o eroare strategică majoră cu consecințe pe termen lung, scrie The Wall Street Journal. Publicația notează că, deși Rusia ar putea obține unele câștiguri militare, războiul prelungit îi erodează resursele umane și economice și riscă să ducă la un impas costisitor. În paralel, influența Moscovei scade în Europa, în spațiul post-sovietic, dar și în Orientul Mijlociu și Africa, unde Rusia înregistrează pierderi de poziție și prestigiu, constată publicația. The Wall Street Journal concluzionează că aceste evoluții, dublate de declinul demografic accelerat, pot genera o criză de sistem comparabilă cu destrămarea Uniunii Sovietice.
Statele Unite au început oficial retragerea a aproximativ 5.000 de militari de pe un poligon din Germania, majoritatea aparținând brigăzii „Stryker” staționate la Vilseck, relatează Bild. Potrivit publicației, Pentagonul confirmă că procesul de relocare a trupelor și a familiilor acestora va fi finalizat în 6–12 luni, iar efectivele bazei vor fi reduse la 5.000–8.000 de persoane, din totalul de circa 40.000 de militari americani aflați în Germania. Decizia a provocat îngrijorare la nivel local, autoritățile din Vilseck avertizând asupra impactului economic major asupra unei comunități puternic dependente de prezența americană, remarcă Bild. Ziarul avertizează că măsura ar putea slăbi flancul estic al NATO și este pusă de unele surse pe seama tensiunilor politice dintre liderii SUA și Germaniei.
Trupele americane retrase din Germania ar putea fi redislocate mai aproape de Ucraina, inclusiv pe teritoriul Poloniei, a declarat ministrul adjunct al apărării polonez, Paweł Zalewski, într-un interviu pentru RMF24. Oficialul a precizat că Varșovia poartă discuții cu Statele Unite privind consolidarea prezenței militare americane în Polonia, în contextul securității regionale. Întrebat dacă unitățile retrase din Germania ar urma să fie transferate în Polonia, Zalewski a evitat să confirme sau să infirme aceste informații, invocând negocierile în desfășurare cu Pentagonul. El a subliniat că orice decizie finală privind redistribuirea trupelor aparține Statelor Unite.
Administrația președintelui SUA Donald Trump ar putea începe un proces amplu de retragere a trupelor americane din Europa și de reducere a livrărilor de armament, transmite Time. Potrivit revistei, acest pas ar însemna o diminuare semnificativă a rolului SUA în securitatea europeană, inclusiv în Germania și posibil în alte state precum Spania și Italia. Deciziile sunt influențate și de tensiunile cu liderii acestor țări, precum și de restricțiile impuse armatei americane privind utilizarea bazelor militare ale acestor state europene pentru operațiunile SUA împotriva Iranului, explică Time. În paralel, Pentagonul a avertizat aliații NATO despre posibile întârzieri în livrările de arme, în contextul refacerii stocurilor, ceea ce ridică îngrijorări inclusiv pentru apărarea Ucrainei, mai scrie Time. Aceeași revistă amintește de îndemnul comisarului european al apărării Andrius Kubilius, care cere aliaților să accelereze propria producție de armament pentru a descuraja amenințările militare ale Rusiei.
Pe fondul intenției Washingtonului de a-și reduce prezența militară în Europa, statele europene trebuie să învețe din progresul Ucrainei în domeniul tehnologiilor de apărare, recomandă ministrul de externe german Johann Wadephul, citat de Politico. El a subliniat că Europa trebuie să accelereze dezvoltarea și implementarea propriilor capacități militare accesibile, fără alternative reale, notează publicația. Potrivit lui Johann Wadephul, exemplul Ucrainei demonstrează că potențialul militar poate fi valorificat mult mai rapid decât s-a procedat în ultimele decenii. Lideri europeni, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, susțin investițiile în drone moderne, considerate eficiente și rapide de produs, mai ales în contextul consolidării apărării împotriva Rusiei, relevă Politico.
Evoluția crizei din Orientul Mijlociu ține în continuare cap de afiș al principalelor publicații internaționale. Reluarea bruscă a atacurilor în Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic amenință armistițiul fragil dintre Iran și SUA, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului continuă, transmite The Washington Post. Ziarul subliniază că nave militare și comerciale americane au încercat să traverseze ieri strâmtoarea, fiind vizate de atacuri iraniene, iar Emiratele Arabe Unite au raportat un incident asupra infrastructurii sale energetice. SUA susțin că au respins atacurile iraniene cu rachete și drone fără a suferi pierderi, distrugând în schimb mai multe ambarcațiuni ale Teheranului, notează The Washington Post. Oficiali iranieni, citați de publicație, avertizează că navele americane pot deveni ținte legitime și resping orice intervenție a SUA în controlul asupra strâmtorii Ormuz.
Problema redeschiderii acestei rute esențiale pentru transportul global de energie a fost centrală în negocierile dintre Iran și SUA după armistițiul din 7 aprilie, relevă Associated Press. Cu toate acestea, disputele dintre părți, inclusiv privind programul nuclear iranian, persistă, remarcă agenția de presă. Iranul a folosit controlul asupra strâmtorii ca pârghie pentru a cere deblocarea activelor și despăgubiri, reducând drastic traficul și afectând economia globală, detaliază aceeași sursă. Teheranul a minat anumite zone, a impus coordonare și taxe pentru tranzit, limitând circulația maritimă în zonă, ceea ce a dus la scumpiri și deficit de resurse. SUA au lansat o amplă operațiune militară pentru securizarea și redeschiderea rutei, implicând nave de război, avioane și cooperare internațională, amintește Associated Press.
Serviciile de informații americane consideră că recentele lovituri ale SUA și Israelului nu au reușit să afecteze decisiv programul nuclear iranian, iar termenul estimat pentru obținerea unei arme nucleare de către regimul de la Teheran rămâne de aproximativ 9–12 luni, relatează Reuters. Deși unele instalații de îmbogățire a uraniului au fost distruse sau grav avariate, Iranul ar fi păstrat o parte semnificativă din materialul nuclear, inclusiv aproximativ 440 de kilograme de uraniu îmbogățit la 60%, a cărui locație nu este cunoscută, susțin sursele Reuters. Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, aceste rezerve ar putea fi suficiente pentru producerea a până la 10 bombe nucleare după procesare suplimentară. Experții citați de Reuters afirmă că programul nuclear nu a fost oprit deoarece atacurile s-au concentrat mai ales pe infrastructura militară și nu pe eliminarea completă a capacităților nucleare subterane.
