Sistemul de pensii din R. Molodva, mai stabil, dar vulnerabil. Elena Țîbîrnă: „Avem 1,18 angajați la un pensionar”
Sistemul public de pensii din Republica Moldova devine treptat mai stabil, însă rămâne vulnerabil pe termen lung din cauza dezechilibrului dintre contribuabili și beneficiari, a economiei tenebre și a lipsei unor pârghii de control eficiente. Directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Elena Țîbîrnă, avertizează că, deși indicatorii financiari arată o îmbunătățire, riscurile structurale persistă și pot afecta sustenabilitatea sistemului.
Deficitul bugetului de asigurări sociale este în scădere, de la 5.4 miliarde de lei în anii precedenți la circa 3,6 miliarde în prezent, iar estimările arată că ar putea ajunge la 1.9 miliarde de lei până în 2028.
„În comparație cu ce am avut noi, de când a fost creată Casa Națională din 2001, acum, cu siguranță, sistemul este cu mult mai sustenabil decât a fost în anii precedenți, decât a fost în perioada anilor 2000”, a declarat Elena Țîbîrnă în cadrul emisiunii „Pe față” de la Moldova 1.
Raport critic: un angajat susține un pensionar
Dezechilibrul dintre contribuabili și beneficiari rămâne cea mai mare vulnerabilitate a sistemului și explică, în mare parte, presiunea constantă asupra bugetului.
„Acum avem 1.18 salariați care asigură plata pensiei pentru un pensionar. Este un indice mai bun decât în trecut, tendința este în jurul la 1,1.3 și 2, deja mai bine de 7-8 ani”, a explicat directoarea CNAS.
Prin comparație, standardele internaționale recomandă un raport de 4–5 angajați la un pensionar.
„Republica Moldova nu a atins niciodată acest standard”, a punctat Țăbârnă, amintind că cel mai bun nivel a fost de circa 2,1 în urmă cu mai mult de un deceniu.
Munca la negru „mănâncă” miliarde din sistem
Unul dintre principalii factori care afectează sustenabilitatea sistemului este economia tenebră. Pierderile sunt estimate la până la 15 miliarde de lei anual la nivel național.
„Pentru noi, cel mai important este munca la negru sau munca nedeclarată. Aceasta influențează direct sustenabilitatea bugetului de asigurări sociale”, a declarat Țăbârnă.
Fenomenul afectează direct pensiile viitoare, iar această practică este răspândită inclusiv în rândul tinerilor, atrage atenția directoarea CNAS.
„Noi nu avem încă dezvoltată educația aceasta din băncile școlii, după ce absolvim universitatea noi tindem să avem salarii cu mult mai mari, dar din start salariile care sunt mai mari includ acest risc de a nu fi declarate integral și respectiv nu avem nici contribuție, nici impozit pe venit și asigurarea medicală la fel suferă. Deci, cu alte cuvinte ne gândim la ziua de azi”.
În pofida impactului major al muncii la negru, instituția responsabilă de plata pensiilor nu are instrumente pentru a interveni direct. Responsabilitatea revine altor instituții, precum Serviciul Fiscal de Stat și Inspectoratul de Stat al Muncii. În aceste condiții, CNAS poate interveni doar indirect, prin informarea populației și digitalizarea serviciilor.
