Revista presei internaționale | Tensiuni crescânde între Rusia și Ucraina înaintea zilei de 9 mai; SUA anunță progrese în negocierile de pace cu Iranul
Presa internațională urmărește noile tentative de relansare a negocierilor privind încheierea războiului ruso-ucrainean, pe fondul pregătirilor Rusiei pentru o posibilă nouă ofensivă militară. Mai multe publicații analizează efectele armistițiului unilateral anunțat de Vladimir Putin înaintea paradei militare de la Moscova, precum și reacția Ucrainei la încălcarea regimului de încetare a focului inițiat de Kiev. Evoluția crizei din Orientul Mijlociu continuă să se afle în atenția principalelor publicații internaționale, care semnalează progrese în negocierile dintre SUA și Iran privind programul nuclear al regimului de la Teheran.
Principalul negociator al Ucrainei, Rustem Umerov, urmează să se întâlnească în această săptămână la Miami cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff, pentru a relua discuțiile privind încheierea războiului ruso-ucrainean, dezvăluie Bloomberg, citând surse de la Casa Albă. Agenția de presă notează că, în ultimele săptămâni, negocierile dintre Rusia și Ucraina au trecut în plan secund, fiind umbrite de conflictul dintre SUA, Israel și Iran. Potrivit Bloomberg, principalele divergențe rămân statutul Donbasului și garanțiile de securitate pentru Ucraina, Moscova cerând retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk, condiție respinsă de Kiev. În paralel, Ucraina se pregătește pentru o nouă ofensivă rusă și solicită aliaților occidentali accelerarea livrărilor de sisteme antiaeriene și rachete interceptoare înaintea iernii, notează Bloomberg.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat unilateral o încetare a focului pentru zilele de 8 și 9 mai, însă Moscova a ignorat propunerea Ucrainei privind un armistițiu temporar începând cu noaptea de 6 mai, notează Rzeczpospolita. Publicația subliniază că, în Ucraina și Europa, există percepția că principalul obiectiv al Kremlinului este asigurarea desfășurării fără incidente a paradei militare de la Moscova. Potrivit ziarului polonez, Putin ar putea chiar provoca intenționat Ucraina la atacuri asupra capitalei ruse pentru a justifica o nouă escaladare, inclusiv mobilizare suplimentară și intensificarea represiunilor interne. Liderul rus mizează pe escaladarea conflictului pentru a ieși din impasul actual și pentru a-și menține controlul politic intern, concluzionează Rzeczpospolita.
Ucraina nu vede motive pentru a respecta încetarea focului propusă de Rusia pentru perioada 8–9 mai, relatează Kyiv Independent, citând un oficial ucrainean de rang înalt. Potrivit sursei, Kievul consideră inutil un armistițiu destinat exclusiv desfășurării paradei militare de la Moscova. Publicația notează că poziția Ucrainei vine după acuzațiile formulate de Volodymyr Zelenskyy privind încălcarea de către Rusia a regimului de încetare a focului și continuarea atacurilor asupra teritoriului ucrainean.
Parada anuală de Ziua Victoriei de la Moscova a fost, în mod tradițional, o demonstrație de forță militară, însă anul acesta absența vehiculelor blindate a fost interpretată ca un semnal inconfortabil pentru Vladimir Putin, notează The Times. Publicația sugerează că situația reflectă fie constrângeri ale industriei militare ruse din cauza războiului din Ucraina, fie riscurile tot mai mari generate de atacurile ucrainene cu drone. În același timp, ziarul subliniază că, deși economia militarizată a Rusiei continuă să producă armament, războiul prelungit și costurile sale ridicate amplifică vulnerabilitățile politice și sociale ale regimului. The Times concluzionează că Putin se confruntă atât cu presiunea continuării conflictului, cât și cu dificultatea menținerii puterii pe termen lung într-un context marcat de incertitudini interne și temeri de securitate.
Autoritățile din Berlin au introdus restricții privind utilizarea simbolurilor sovietice în timpul ceremoniilor comemorative din 8 și 9 mai, relatează Deutsche Welle. Postul german precizează că aceste interdicții sunt impuse din motive de securitate pe fondul războiului ruso-ucrainean. Interdicțiile privind afișarea steagurilor și simbolurilor sovietice și ruse, a uniformelor militare și a altor însemne asociate propagandei de război sunt detaliate de Deutsche Welle. Potrivit aceleiași surse, poliția berlineză afirmă că măsurile sunt necesare pentru prevenirea provocărilor și a eventualelor confruntări între participanți, în timp ce autoritățile germane încearcă să păstreze caracterul comemorativ al evenimentelor într-un context politic tensionat.
Presa de la Kiev reflectă îngrijorările Ucrainei față de actuala criză politică din România. Eurointegration notează că ieri, la București, au început consultările pentru formarea unei noi coaliții guvernamentale, după ce Parlamentul a demis guvernul proeuropean și favorabil Ucrainei condus de Ilie Bolojan. Inițiativa moțiunii a venit din partea social-democraților, sprijiniți de partidul eurosceptic AUR, aflat în prezent pe primul loc în sondaje, remarcă Eurointegration. Publicația avertizează că eventuale alegeri anticipate ar putea aduce AUR la guvernare, transformând România într-un nou factor de dificultate pentru Ucraina în regiune. Chiar dacă va fi formată o majoritate fără AUR, sprijinul pentru Ucraina ar putea deveni subiect de negocieri politice interne, semnalează Eurointegration.
Criza din Orientul Mijlociu continuă să țină cap de afiș al principalelor publicații și agenții internaționale de presă. Administrația de la Washington consideră că este aproape de semnarea unui acord cu regimul de la Teheran menit să pună capăt conflictului și să creeze baza unor negocieri mai ample privind programul nuclear iranian, relatează Axios, citând oficiali americani. Potrivit acestora, părțile nu au fost niciodată atât de aproape de un acord, iar Statele Unite așteaptă în următoarele 48 de ore răspunsuri din partea Iranului la mai multe chestiuni-cheie. Aceleași surse dezvăluie că proiectul acordului negociat în culise prevede un moratoriu asupra îmbogățirii uraniului iranian, ridicarea unor sancțiuni americane, deblocarea fondurilor iraniene înghețate, precum și eliminarea restricțiilor privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz.
În pofida mesajelor optimiste privind posibilitatea încheierii unui acord de pace cu Iranul, SUA mențin presiunea militară asupra regimului de la Teheran, scrie The New York Times. Ziarul precizează că președintele SUA Donald Trump ar fi trimis aproximativ 50.000 de militari pentru a participa la o eventuală acțiune împotriva Iranului, desfășurați pe portavioane, distrugătoare, în unități ale pușcașilor marini și avioane de luptă. Potrivit surselor The New York Times, forțele americane se află în stare de alertă în regiune, în timp ce Casa Albă transmite mesaje contradictorii privind desfășurarea operațiunilor, inclusiv declarații diferite ale secretarului de stat Marco Rubio și ale secretarului apărării Pete Hegseth despre stadiul misiunii și operațiunile din Strâmtoarea Ormuz. Trump a afirmat ulterior că va pune capăt conflictului și va asigura tranzitul navelor prin strâmtoare dacă Iranul „acceptă condițiile convenite”, pe care nu le-a detaliat, mai scrie The New York Times.
