„O datorie istorică”: 72% dintre români ar vota pentru Unirea cu R. Moldova. Cum a acționat propaganda antiromânească în stânga Prutului
Aproape trei sferturi din cetățenii României ar vota pentru Unirea cu Republica Moldova la un eventual referendum. Bărbații, locuitorii orașelor mici și susținătorii Uniunii Salvați România (USR) sunt cei mai entuziaști, iar 70.6% dintre români consideră moldovenii același neam, vorbitori ai aceleiași limbi. Datele provin din cel mai recent sondaj INSCOP Research, realizat în aprilie 2026.
Unirea văzută din România
Astfel, datele studiului arată că circa 72% dintre respondenții din România se pronunță în favoarea Unirii cu Republica Moldova în cadrul unui eventual referendum, iar 21% ar vota „NU”.
Totodată, 51% dintre respondenți consideră că Unirea se poate realiza în decursul următorilor zece ani: 8.4% cred că aceasta ar putea avea loc în cel mult trei ani, iar 29.3% – în zece ani sau mai mult.
Fiecare al treilea chestionat a răspuns că Unirea nu va avea loc niciodată.
Potrivit aceluiași studiu, aproape fiecare al șaptelea respondent a declarat că Unirea cu Republica Moldova reprezintă „o datorie istorică”.
Potrivit datelor din sondajul INSCOP Research, bărbații sunt mai favorabili Unirii decât femeile – 76% față de 68%.
Din perspectiva nivelului de educație, cetățenii cu studii primare și medii susțin Unirea în proporție mai mare – 74% și 73% – față de cei cu studii superioare, care ar vota „DA” – 67%.
Din punct de vedere geografic, cea mai mică susținere a fost înregistrată în București și în mediul rural – 71% și 70% – față de locuitorii orașelor cu populație sub 90.000 de locuitori, unde susținerea atinge 74%.
La nivel politic, cei mai proactivi susținători ai Unirii sunt votanții USR – 84%, în timp ce votanții Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) ar opta cel mai puțin pentru opțiunea „DA”.
Unirea văzută din Republica Moldova
Potrivit unui sondaj realizat în martie 2026 de compania de cercetări sociologice Ates Research & Consulting, o majoritate relativă a cetățenilor Republicii Moldova ar vota pentru unirea cu România la un eventual referendum – 44% dintre respondenții din țară și 60.8% dintre cei din diasporă.
Împotriva Unirii s-ar pronunța 39.2% dintre respondenții din țară și 24.3% dintre cei din diasporă.
Comparativ cu ultimul Barometru al Opiniei Publice (BOP) din septembrie 2025, percepția din Republica Moldova diferă semnificativ.
Atunci, 33.4% dintre respondenții din țară au declarat că ar vota pentru Unire, față de 45.7% care s-ar opune. Totodată, 16.7% dintre respondenți rămâneau indeciși.
Potrivit edițiilor BOP din ultimii șase ani, susținerea Unirii în Republica Moldova a oscilat între 33% și 41%.
Efectele propagandei antiromânești
Discrepanța dintre sondajele din Republica Moldova și cel realizat în România poate fi explicată prin factorul istoric. Potrivit analistului politic Nicolae Negru, propaganda antiromânească a fost mai puternică în R. Moldova, care a și lăsat moștenirea de anti-Unire.
„Trebuie să spunem că majoritatea cetățenilor din Republica Moldova, începând cu grădinița, au fost educați în spiritul românofobiei. Se vorbea că românii sunt fasciști și criminali. Propaganda că populația din R. Moldova și cea din România sunt popoare diferite nu a putut să treacă fără consecințe în conștiința cetățenilor. Aceasta este explicația principală”, a comentat Nicolae Negru, pentru Teleradio-Moldova.
Potrivit analistului, un alt factor este componența etnică diversă a Republicii Moldova.
„Trebuie să spunem că și printre cetățenii de alte etnii – evrei, ucraineni, ruși și alții – se observă o înțelegere tot mai mare a faptului că reunirea cu România este șansa cea mai bună a Republicii Moldova”, a conchis analistul.
Reunirea, calea accelerată de a adera la UE
De altfel, ideea potrivit căreia reunificarea R. Moldova cu România ar putea accelera aderarea țării noastre la Uniunea Europeană este tot mai des avansată de guvernarea de la Chișinău.
O asemenea decizie trebuie luată de majoritatea cetățenilor, a declarat președinta Maia Sandu într-un interviu acordat, pe 28 aprilie, publicației franceze „Le Monde”.
„Cei care ne cunosc istoria știu că înainte de Pactul Ribbentrop-Molotov, pactul germano-sovietic din 1939, Moldova făcea parte din România. Prin urmare, aceștia nu sunt surprinși că o parte dintre moldoveni gândesc astfel. Cu toate acestea, Moldova este o țară democratică, iar o astfel de decizie trebuie luată de o majoritate a cetățenilor. Astăzi, o majoritate a moldovenilor este pentru aderarea la UE, în timp ce aproximativ 40% sunt pentru reunificare. Prin urmare, urmăm calea integrării în spațiul european”, a declarat Sandu.
„Din partea României, cred că nu s-a schimbat nimic față de votul în unanimitate al Parlamentului din 2018 care a spus că România este pregătită în orice moment în care cetățenii din Republica Moldova o vor dori”, a răspuns președintele României, Nicușor Dan.
Aceste afirmații nu sunt noi. La începutul anului curent, președinta Maia Sandu a declarat, într-un interviu pentru doi jurnaliști britanici, că ar vota în favoarea Unirii la un eventual referendum.
Ulterior, și premierul Alexandru Munteanu s-a declarat în favoarea Unirii, iar prim-ministrul de la București, Ilie Bolojan, a afirmat că România este pregătită pentru orice scenariu decide Chișinăul.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.
Datele au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), pe un eșantion de 1.100 de persoane. Eroarea maximă admisă este de ±3%.
CITIȚI ȘI:
