Șase regiuni, un singur sistem: Infrastructura pentru gestionarea deșeurilor ar putea fi gata până în 2030
Republica Moldova ar putea finaliza construcția infrastructurii necesare în toate cele șase regiuni de management al deșeurilor până la sfârșitul anului 2030. Declarația a fost făcută de secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, în cadrul ședinței Parlamentului, care a votat, pe 7 mai, declararea acestor lucrări de „utilitate publică de interes național”.
Oficialul a menționat că, în anul 2023, exista finanțare doar pentru trei regiuni. Între timp, autoritățile au semnat mai multe acorduri de finanțare și de grant și au creat Unitatea de Implementare a Proiectului în cadrul Oficiului Național de Implementare a Proiectelor de Mediu.
„Pe parcursul anului 2023, am finalizat aprobarea studiilor de fezabilitate împreună cu autoritățile publice locale din aceste trei regiuni, însă nu ne-am oprit aici. Înțelegem că trebuie să extindem proiectul la nivel național și am convenit cu Banca Europeană de Investiții asupra unui acord de grant suplimentar, în valoare de 7 milioane de euro, pentru elaborarea studiilor de fezabilitate în alte două regiuni de management al deșeurilor. În paralel, am identificat surse suplimentare de finanțare la Swedfund, Fondul Suedez pentru Dezvoltare, care ne sprijină în elaborarea studiilor de fezabilitate pentru încă o regiune”, a declarat Grigore Stratulat.
Potrivit secretarului de stat, autoritățile se află în etapa finală de evaluare a ofertelor pentru proiectarea și construcția infrastructurii în regiunea nr. 5, iar până la sfârșitul anului urmează să fie înregistrate progrese și în celelalte regiuni.
„Ne propunem să lansăm aceste licitații în prima jumătate a anului 2027. Regiunea nr. 2 va veni puțin mai târziu, cu aceeași abordare, în a doua jumătate a anului 2027. De regulă, astfel de contracte au o durată de aproximativ 24 de luni, însă pot dura și mai mult. Dacă ne vom respecta planurile de implementare din 2027, atunci, până la sfârșitul anului 2030, am putea avea infrastructura construită în toate cele șase regiuni ale Republicii Moldova”, a precizat Grigore Stratulat.
Ministerul Mediului estimează că vor fi necesare aproximativ 6 milioane de lei pentru acoperirea eventualelor despăgubiri aferente exproprierii terenurilor necesare implementării infrastructurii centrelor regionale de gestionare a deșeurilor. Răspunzând unei întrebări adresate de deputați, secretarul de stat a precizat că aceste fonduri nu sunt incluse în bugetul pentru anul 2026.
„Vom solicita aceste resurse la rectificarea bugetului, în luna iunie, sau vom amâna procesul de expropriere până când vom avea sursele disponibile. Totodată, intenționăm să discutăm și cu partenerii de finanțare, pentru a vedea dacă există posibilitatea ca exproprierile să fie finanțate din aceste fonduri”, a explicat oficialul.
Referitor la gestionarea deșeurilor medicale, Grigore Stratulat a declarat că, cel mai probabil, va fi construit un incinerator destinat acestora. Proiectul ar urma să fie lansat în cursul anului 2027. În prezent, deșeurile anatomo-patologice sunt înhumate în cimitire. În paralel, se lucrează la elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru un centru de gestionare a deșeurilor periculoase, document care urmează să fie finalizat până la sfârșitul acestui an.
Deputata majorității parlamentare, Veronica Briceag, a menționat că poluarea afectează solul, apa, clima și, în consecință, sănătatea oamenilor. Pe de altă parte, dezvoltarea soluțiilor moderne de gestionare a deșeurilor contribuie la creșterea ratei de reciclare, iar deșeurile sunt transformate în resurse, inclusiv energetice.
„La Viena, în Austria, o uzină de tratare a deșeurilor funcționează chiar în mijlocul orașului și este foarte bine amenajată, fără a prezenta un motiv de îngrijorare pentru cetățeni. Exact la fel se întâmplă și în Danemarca, la Copenhaga, sau în Suedia, la Stockholm, unde știm cât de bine sunt valorificate aceste deșeuri, astfel încât aceste țări ajung să importe deșeuri din străinătate. (...) Oamenii au înțeles că deșeurile nu reprezintă o problemă, ci resurse care pot fi valorificate”, a remarcat parlamentara.
Ea a adăugat că acest proiect introduce „garanții clare și despăgubiri corecte” pentru terenurile expropriate pe care va fi construită infrastructura necesară.
Deputatul PAS, Sergiu Lazarencu, a menționat că fiecare locuitor al satelor generează, în medie, 700 de grame de deșeuri pe zi, iar cei din orașe – aproximativ un kilogram. În loc să fie depozitate în gropile de gunoi istorice, pe care le-a numit „o bombă cu ceas”, acestea pot fi valorificate. Proiectul votat vine să susțină și să accelereze acest proces, a mai spus parlamentarul.
CITIȚI ȘI:
