Revista presei internaționale | Rusia suspendă pentru două zile operațiunile militare împotriva Ucrainei; Trump înaintează noi condiții comerciale UE
Presa internațională continuă să-și concentreze atenția asupra efectelor armistițiului unilateral anunțat de Rusia înaintea paradei militare de la Moscova, după ce Kremlinul a încălcat regimul de încetare a focului inițiat de Kiev. Tensiunile reapărute în relațiile comerciale transatlantice se numără printre alte teme abordate de publicațiile străine.
BBC citează un anunț al Ministerului rus al Apărării, potrivit căruia, în perioada 8–10 mai, trupele sale vor suspenda ostilitățile pe front și nu vor mai efectua lovituri asupra țintelor din Ucraina, confirmând în acest fel armistițiul declarat de Kremlin cu ocazia paradei militare de 9 mai de la Moscova. BBC precizează că Rusia a amenințat cu lovituri aeriene asupra Kievului în cazul în care Ucraina va încerca să atace Moscova în timpul paradei militare. Același serviciu de presă subliniază că Rusia le-a recomandat diplomaților europeni să părăsească din timp Kievul pentru a nu deveni ținte în cazul unor eventuale atacuri asupra capitalei ucrainene.
Uniunea Europeană nu își va retrage diplomații din Kiev, în pofida amenințărilor lansate de Moscova privind posibile lovituri cu rachete asupra capitalei ucrainene, într-un context marcat de tensiunile din jurul paradei militare de 9 mai de la Moscova, transmite AFP. Potrivit agenției, aceste amenințări sunt interpretate la Bruxelles ca parte a unei tactici de escaladare a Kremlinului, în condițiile în care Rusia se declară îngrijorată de posibile atacuri ucrainene care ar putea perturba evenimentul simbolic de la Moscova. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Anouar El Anouni, a respins acuzațiile Moscovei, subliniind că Rusia încearcă să transfere responsabilitatea pentru războiul de agresiune asupra Ucrainei. AFP notează că UE consideră atacurile ruse asupra Kievului o realitate zilnică și reafirmă că nu își va modifica prezența diplomatică în capitala ucraineană.
Analistul militar Iuri Fedorov a declarat pentru canalul The Breakfast Show că parada militară din 9 mai de la Moscova ar putea fi redusă la doar 20 de minute din cauza temerilor Kremlinului privind posibile atacuri și riscuri de securitate interne. Potrivit expertului, autoritățile ruse au amplasat aproximativ 40 de noi poziții de apărare antiaeriană în jurul Moscovei și au restricționat accesul la internetul mobil în ziua paradei, măsuri care au fost luate în detrimentul altor regiuni ale Federației Ruse. Iuri Fedorov susține că Moscova se teme nu doar de eventuale atacuri cu drone lansate din Ucraina, ci și de posibilitatea unor incidente organizate chiar de pe teritoriul Rusiei, inclusiv din suburbiile capitalei.
Între timp, secretarul ucrainean al Consiliului pentru Securitate Națională și Apărare, Rustem Umerov, a ajuns la Miami unde discută cu oficiali americani despre depășirea blocajului negocierilor privind războiul ruso-ucrainean, informează Reuters. Potrivit agenției de presă, Umerov abordează cu oficiali de la Casa Albă un posibil schimb de prizonieri și intensificarea eforturilor diplomatice pentru încheierea conflictului. Reuters notează că negocierile mediate de SUA privind situația din estul Ucrainei au stagnat, Moscova continuând să ceară retragerea trupelor ucrainene din zonele controlate de Kiev în regiunea Donețk, condiție respinsă de autoritățile ucrainene.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe de la Kiev, Heorhii Tykhyi, a dezvăluit adevăratele intenții ale Kremlinului privind războiul din Ucraina, relatează Unian. Potrivit publicației, oficialul ucrainean a remarcat că în declarațiile de presă consilierul prezidențial rus, Yuri Ushakov, vorbește despre „suspendarea” și nu „încetarea” luptelor dacă Ucraina își retrage trupele din regiunea Donețk. În opinia Kievului, această retorică demonstrează că Moscova urmărește doar o pauză temporară în război și confirmă lipsa unei intenții reale a Rusiei de a accepta o pace durabilă, notează Unian.
Financial Times dezvăluie că liderii Uniunii Europene se pregătesc pentru eventuale negocieri directe cu Rusia, pe fondul nemulțumirilor tot mai mari față de lipsa progreselor în procesul de pace privind Ucraina coordonat de administrația americană. Publicația subliniază că președintele Consiliului European, António Costa, discută cu liderii statelor membre pentru a găsi o formulă comună de dialog cu Moscova, idee care ar fi susținută și de Kiev. Potrivit Financial Times, Bruxellesul este îngrijorat că Uniunea Europeană riscă să fie marginalizată și obligată ulterior să accepte un eventual acord negociat fără participarea sa directă. În același timp, oficialii europeni recunosc că nu există semne că Moscova ar fi dispusă să discute cu europenii, remarcă Financial Times.
The Guardian scrie că războiul administrației de la Washington împotriva Iranului și atacurile verbale ale președintelui american Donald Trump la adresa aliaților europeni au determinat statele UE să pregătească un „plan B” pentru cazul în care SUA nu vor mai garanta securitatea continentului în fața Rusiei. Același ziar notează că în capitalele europene se conturează tot mai clar percepția că Ucraina poate deveni un element esențial al capacităților de apărare ale Europei, nu doar un beneficiar al ajutorului occidental. The Guardian subliniază că pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial, Germania și-a prezentat o nouă strategie militară, care prevede transformarea Bundeswehr-ului în cea mai puternică armată convențională din Europa, în timp ce Franța discută extinderea umbrelei sale nucleare asupra unor state europene partenere. În pofida majorării cheltuielilor de apărare, țările europene rămân dependente de SUA în domenii-cheie precum informațiile satelitare, apărarea antiaeriană și logistica militară, semnalează The Guardian.
Eurointegration informează că președintele SUA Donald Trump a acordat Uniunii Europene un termen de două luni pentru a finaliza un acord comercial cu Washingtonul, avertizând că, în caz contrar, tarifele vamale vor fi majorate semnificativ. Trump a afirmat, citat de aceeași publicație, că i-a transmis acest mesaj președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, stabilind data-limită în jurul zilei de 4 iulie. Eurointegration notează că von der Leyen a confirmat existența discuțiilor comerciale, precizând că există progrese, inclusiv în direcția reducerii tarifelor până la începutul lunii iulie. Totuși, publicația subliniază că procesul este întârziat de divergențe între instituțiile UE, în condițiile în care acordul-cadru convenit anterior prevede menținerea unor tarife de 15% și este încă în etapa de aprobare legislativă.
Statele Unite au lansat lovituri asupra unor obiective din porturile iraniene Qeshm și Bandar Abbas, însă oficiali de la Washington citați de Fox News au precizat că incidentul nu reprezintă reluarea unui război pe scară largă cu Iranul. În urma atacurilor, agențiile de presă iraniene au raportat explozii în zonele portuare și activarea sistemelor de apărare antiaeriană în vestul Teheranului, în timp ce partea americană susține că acțiunea nu marchează o nouă etapă a conflictului. Fox News notează că Iranul acuză SUA de încălcarea armistițiului și susține că au fost vizate inclusiv nave și infrastructură petrolieră din regiunea Golfului, cu presupus sprijin regional. În paralel, surse militare iraniene afirmă că ar fi fost atacate nave americane în apropierea Strâmtorii Ormuz, însă aceste informații nu au fost confirmate independent, remarcă Fox News.
The Washington Post citează surse familiarizate cu o analiză confidențială a CIA, potrivit cărora Iranul ar putea rezista unei blocade maritime impuse de SUA timp de aproximativ 90–120 de zile înainte de a se confrunta cu probleme economice critice. Analiza arată că Teheranul își menține un potențial balistic semnificativ și ar putea prelungi rezistența în cazul dezvoltării unor rute terestre de contrabandă cu petrol prin Asia Centrală. Sursele citate de publicație precizează că Iranul depozitează o parte din petrol pe nave și reduce deliberat producția pentru a-și conserva capacitatea de extracție, ceea ce sugerează o reziliență economică mai mare decât se estima anterior. The Washington Post notează, de asemenea, că anumiți oficiali consideră că analiza CIA ar putea subestima stabilitatea regimului iranian, în condițiile în care conducerea de la Teheran mizează pe rezistență la presiunea SUA și pe intensificarea controlului intern.
