Istoric: „Panglica Sfântului Gheorghe de pe străzile Chișinăului este o profanare a memoriei victimelor”
Ziua de 9 mai a devenit punctul de pornire a două modele de civilizație diametral opuse – unul bazat pe lege și altul autoritar. Panglica Sfântului Gheorghe, „regimentul nemuritor” și parada militară sunt instrumente de propagandă care denaturează memoria reală a victimelor. Iar cei circa 300.000 de basarabeni mobilizați forțat în armata sovietică nu au luptat pentru a apăra patria, ci pentru un regim care nu valorifica viața umană, spun specialiștii.
R. Moldova între două civilizații după al Doilea Război Mondial
Ziua de 9 mai a devenit punctul de pornire pentru conturarea a două modele de civilizație diferite la nivel de concept. Teritoriul actual al Republicii Moldova a făcut parte, timp de peste 80 de ani, din ambele modele – inițial din cel oriental-slav, iar în prezent se orientează spre cel occidental.
„Atunci când vorbim despre 9 mai, trebuie să înțelegem un lucru: această zi se referă la un eveniment care a marcat istoria civilizației umane – înfrângerea regimului nazist, care putea să dea cu totul alte direcții pentru toată lumea. Prin urmare, am obținut modelul de civilizație occidental, care se bazează pe lege, iar modelul oriental, aplicat în Federația Rusă, se bazează pe voință politică, de regulă autoritară, atunci când legea nu este respectată”, a declarat Anatol Țăranu, doctor în istorie și analist politic, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „9 mai: o zi și două căi civilizaționale”, organizată de IPN.
„Poporul Republicii Moldova se află într-o situație destul de complicată. Ne aflăm acum într-un proces de alegere a modelului în care dorim să ne dezvoltăm, dar ne este dificil din cauza memoriei istorice. Cred că R. Moldova a făcut deja alegerea strategică – vorbim despre vocația europeană, acolo unde statul se află în serviciul cetățeanului, pe când în Federația Rusă este invers – cetățenii se află în serviciul statului”, a opinat, la același eveniment, Victor Juc, profesor universitar și director al Institutului de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al Universității de Stat din Moldova.
„Cred că este o alegere necesară, pentru că nimeni nu a uitat ambițiile imperialiste ale Rusiei de a reface teritoriul pierdut al Uniunii Sovietice, sub acoperișul așa-numitului Russki Mir. Exemplul pentru R. Moldova îl reprezintă integrarea europeană, asocierea cu civilizația occidentală – valori, stat de drept, economie de piață, standarde de viață, exact ceea ce găsim în Constituție”, a subliniat, în cadrul dezbaterii, Igor Boțan, analist politic.
9 mai în R. Moldova - între comemorare și spirit militar
În pofida victoriei comune a aliaților în cel de-al Doilea Război Mondial, după capitularea Germaniei naziste – pe 8 mai în versiunea occidentală și pe 9 mai în cea sovietică, statele au atribuit acestor date conotații diferite. Experții susțin că în Republica Moldova se întâlnesc ambele manifestări: o zi de comemorare după modelul occidental și una propagandistică, în spirit milităresc, după modelul sovietic.
„În R. Moldova, memoria istorică și tradițiile au fost construite în așa fel încât s-au conturat două conotații. Una ca parte a Uniunii Sovietice, implementată în conștiința de masă drept Ziua Victoriei, iar a doua – de comemorare în spirit democratic. Este bine că, în ultimă instanță, s-a ales cea occidentală, pentru că francezii și germanii nu mai stau în tranșee, spre deosebire de Orient, acolo unde Rusia invadează țările vecine. Este important ca ziua de 9 mai să nu dezbine, ci să ofere viață ambelor realități – pentru cei care marchează Ziua Victoriei și pentru cei care celebrează Ziua Europei”, a punctat profesorul universitar Victor Juc.
„Capitularea Germaniei a fost semnată pe 8 mai, la sfârșitul zilei, dar din cauza fusului orar, la Moscova era deja 9 mai. Stalin a insistat ca pentru Uniunea Sovietică și zona sa de influență data să fie 9 mai. De aici au pornit două căi diferite de interpretare, deși genericul a rămas același pentru ambele tabere – Ziua Victoriei asupra fascismului, chiar dacă în Occident accentul cade pe comemorare, nu exclusiv pe rezultatul militar”, a comentat Anatol Țăranu.
Sărbătoarea de 9 mai – de la zi lucrătoare la propagandă de stat
Odată cu încheierea războiului pentru apărarea patriei, conducerea Uniunii Sovietice și, ulterior, cea a Federației Ruse au folosit memoria și victimele drept simboluri propagandistice pentru menținerea ideii de țară învingătoare. Experții atrag atenția că aceste simboluri, inițial inofensive, au revenit într-o formă agresivă și, pe alocuri, lipsită de logică istorică.
„Începând cu anul 1947, ziua de 9 mai nici măcar nu a fost zi liberă – a fost zi lucrătoare. Stalin avea reticențe față de soldații victorioși întorși din Europa, care văzuseră în ce condiții trăiesc oamenii de acolo față de viața din Uniunea Sovietică. Dar principalul motiv era că soldații, trecând prin calvarul războiului, pierduseră sentimentul fricii imprimat de regimul stalinist. Ei deveniseră periculoși pentru societate, iar paradele și solemnitățile care marcau victoria au fost anulate”, a relatat Anatol Țăranu.
Potrivit istoricului, fastul sărbătorii a fost readus în epoca lui Hrușciov (1953-1964), însă cu un accent diferit față de perioada stalinistă. „Hrușciov nu a pus focusul pe rolul conducătorului care a garantat victoria – geniul lui Stalin – ci pe eroismul soldatului sovietic care a obținut această victorie”, a punctat istoricul.
Nici sub conducerea lui Brejnev (1964-1982) sărbătoarea nu a devenit centrul simbolismului sovietic. Principala sărbătoare rămânea 7 noiembrie – Ziua Revoluției din Octombrie. În perioada lui Elțin, ziua de 9 mai a dispărut aproape complet din calendarul oficial, situație menținută până în 1995.
„Începând cu 1995, situația s-a schimbat radical, deoarece Rusia suferea de șocul destrămării imperiului și era în căutarea unui nou model de identitate națională și statală. Sărbătoarea de 9 mai s-a transformat într-un marker identitar al Federației Ruse, care deja pe timpul lui Putin a luat forme de propagandă absolută”, a conchis Anatol Țăranu.
Eroismul soldatului sovietic, între mit și frică
„Această propagandă intră în contradicție cu adevărul istoric. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, soldații sovietici au manifestat, într-adevăr, multiple cazuri de eroism militar, dar motivul real al «eroismului» a fost altul – frica. Tribunalele militare sovietice au dat 135.000 de sentințe capitale pentru ofițeri și soldați, echivalentul a 15 divizii. În comparație, armata americană a emis peste 100 de sentințe capitale, Franța – 60, Marea Britanie – 40, iar Germania nazistă – mai puțin de 8.000”, a enumerat Anatol Țăranu.
Panglica „Sfântului Gheorghe”, simbol al țarismului, transformat în propagandă post-război
„Pe timpul Uniunii Sovietice, nici armata roșie, nici cea sovietică nu a folosit acest simbol cu referire la războiul pentru apărarea patriei. Acest bicolor nu era altceva decât o reprezentare a regimului țarist, împotriva căruia Uniunea Sovietică lupta din răsputeri, și era considerată panglica colaboraționiștilor. Ceea ce vedem pe străzile Chișinăului de 9 mai – bicolorul Sfântului Gheorghe – este o propagandă profund mincinoasă, care denaturează adevărul și nu este altceva decât o profanare a memoriei victimelor războiului”, a explicat Anatol Țăranu.
„Regimentul nemuritor”: de la inițiativă civică la simbol contradictoriu
„Dintr-o inițiativă civică de comemorare a victimelor războiului, a fost preluată de stat și prefăcută într-un simbol absolut contradictoriu și ideologizat la maximum. Presa scria că, de fapt, în cadrul acestor manifestări oamenii purtau portretele unor «rude» pe care nici nu le cunoșteau”, a menționat istoricul.
Basarabeni mobilizați forțat pentru o patrie care nu era a lor
Paradoxul zilei de 9 mai constă în faptul că Rusia folosește semnificația acestei zile pentru a justifica războiul împotriva „nazismului” în Ucraina, la fel cum Uniunea Sovietică a procedat împotriva Germaniei. În acel război, circa 300.000 de basarabeni au luptat în armata sovietică, fiind mobilizați silit într-un război dus de regimul totalitar.
„După 1944, sovieticii au mobilizat circa 300.000 de moldoveni în armata sovietică, insistând că acești oameni trebuie să apere patria. Care patrie? Pentru acești oameni, Uniunea Sovietică nu era patria. Datele oficiale din istoriografia noastră vorbesc de 63.000 de pierderi ale basarabenilor pe frontul german, dar ultimele date ale istoricilor din Agenția de Istorie Militară atestă că au murit peste 100.000 de soldați și ofițeri, ceea ce înseamnă că fiecare al treilea a murit pe front”, a declarat Anatol Țăranu.
„Pe de altă parte, avem declarațiile președintelui Vladimir Putin față de fostele republici sovietice, pe care Rusia le revendică înapoi prin războaie și prin susținerea regimurilor separatiste. R. Moldova a promovat practic mereu scopul strategic privind integrarea în Uniunea Europeană, iar acest lucru vorbește de la sine – este o decizie asumată a clasei politice”, a adăugat Igor Boțan.
Și în acest an, deputatul socialist Igor Dodon, fost președinte al R. Moldova, recunoaște că va încălca legea, purtând, la evenimentele de pe 9 mai panglica Sfântului Gheorghe.
Purtarea panglicii Sfântului Gheorghe și promovarea însemnelor războiului „Z” și „V” sunt interzise pe teritoriul Republicii Moldova din anul 2022, când Rusia a atacat militar, pe scară largă, Ucraina.
Persoanele fizice care sfidează legea riscă amenzi de la 4.500 la 9.000 de lei sau muncă neremunerată în folosul comunității de la 30 la 60 de ore. Persoanele cu funcții de răspundere riscă amenzi de până la 18.000 de lei, iar persoanele juridice – amenzi de până la 30 de mii de lei.
În anul 2025, poliția a înregistrat 53 de cazuri de purtare a panglicii Sfântului Gheorghe pe 9 mai, iar printre cei identificați erau și figuri politice precum Igor Dodon, Vlad Batrîncea, Vladimir Voronin și Diana Caraman.
CITIȚI ȘI:
