Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, la Moldova 1: „R. Moldova este pe deplin aliniată la politica externă și de securitate a UE”
Republica Moldova își propune deschiderea tuturor capitolelor de aderare la Uniunea Europeană (UE) în anul 2026. Cât de realist este acest calendar și ce restanțe mai are Chișinăul în implementarea reformelor? La aceste întrebări răspunde Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, într-un interviu acordat în exclusivitate postului Moldova 1, cu ocazia Zilei Europei, marcate pe 9 mai.
Șefa diplomației europene, care a întreprins o vizită la Chișinău în perioada 7 – 8 mai, a lăudat alinierea deplină a R. Moldova la politica externă și de securitate a UE, dar a avertizat că reforma justiției și combaterea corupției rămân domeniile în care mai există de lucru.
Ce beneficii concrete pentru cetățeni aduce aderarea la Uniunea Europeană, aflați din interviul de mai jos:
Moldova 1: Excelență, doresc să vă mulțumesc că ați acceptat să acordați acest interviu la Chișinău, în cadrul vizitei dumneavoastră, într-un moment atât de important pentru relațiile dintre R. Moldova și Uniunea Europeană, când există semne clare că negocierile privind primul grup de capitole vor începe în următoarele săptămâni. Care este calendarul estimat pentru a deschide negocierile pentru toate capitolele? Va continua Republica Moldova să avanseze în tandem cu Ucraina sau doar în ceea ce privește primul grup?
Kaja Kallas: Da, toată lumea mă întreabă despre termene, iar ceea ce vreau să spun este că trebuie să acționăm cât mai repede posibil.
Nu vă pot oferi termene concrete în acest moment, dar știu că echipele noastre colaborează foarte strâns.
R. Moldova a făcut progrese semnificative în realizarea reformelor necesare și trebuie să ne îndeplinim, la rândul nostru, partea de angajamente.
Desigur, mai sunt multe de făcut, dar suntem foarte hotărâți să continuăm acest proces.
Cred că Europa dorește să vadă Moldova ca parte a Uniunii Europene.
EXTINDEREA UE ESTE O ALEGERE GEOPOLITICĂ
Autoritățile R. Moldova și-au stabilit obiectivul de a deschide toate negocierile de aderare pe toate capitolele în 2026. Cât de realist este acest calendar?
Chestiunea capitolelor este întotdeauna una foarte birocratică. Este important ce obțin cetățenii moldoveni pe parcurs și ce înseamnă, de fapt, aderarea la Uniunea Europeană.
Deja vedem beneficii clare, precum „roaming ca acasă”, pe care oamenii le resimt direct.
Lucrăm cu diferite instrumente, iar funcționarii noștri lucrează la deschiderea și închiderea capitolelor și la tot ceea ce este necesar pentru a merge mai departe. Procesul este, pe de o parte, birocratic, precum și geopolitic.
Extinderea a fost întotdeauna o alegere geopolitică, iar acum este important să avem mai multe țări alături de noi, în interiorul Europei.
R. MOLDOVA A FĂCUT PROGRESE IMPORTANTE
Unde vedeți cele mai mari restanțe ale Republicii Moldova în procesul de aderare la UE și ce reforme sunt încă urgente?
Am realizat deja o serie de reforme dificile și, desigur, mai avem de lucru. Nu aș evidenția un singur domeniu, deoarece este un proces complex, care evoluează.
Am înregistrat progrese importante în reforma justiției, iar acestea trebuie să continue.
De asemenea, Moldova este pe deplin aliniată la politica noastră externă și de securitate, ceea ce reprezintă un progres semnificativ.
Care sunt domeniile cele mai dificile în procesul de aderare a Republicii Moldova la UE și ce provocări principale încetinesc progresul în aceste sectoare?
Marile provocări sunt legate de domeniile fundamentale: statul de drept, reforma justiției și combaterea corupției.
Aceste reforme trebuie implementate în practică.
Moldova face deja progrese semnificative în aceste domenii, inclusiv în ceea ce privește valorile fundamentale, precum libertatea presei și consolidarea statului de drept.
Există progrese clare, dar mai sunt încă multe de realizat.
KAJA KALLAS: „ÎMPREUNĂ SUNTEM MAI PUTERNICI”
Excelență, ce mesaj le transmiteți cetățenilor moldoveni cu ocazia Zilei Europei, în contextul actual de securitate fragilă, marcat de amenințări hibride?
Europa este un spațiu al păcii, care promovează pacea și stabilitatea pe continent.
Cu cât suntem mai mulți, cu atât suntem mai puternici. Împreună suntem mai puternici.
Îi invit cu căldură pe toți cetățenii din Moldova să sărbătorească Ziua Europei și drumul pe care îl avem de parcurs.
Vă mulțumesc pentru interviu!
Cine este Kaja Kallas, supranumită și „Hawk-ul Baltic”
A fost supranumită „Doamna de Fier” a Estoniei, iar astăzi este una dintre cele mai ferme voci europene împotriva Kremlinului și a narațiunilor promovate de Vladimir Putin pentru a justifica ambițiile expansioniste ale Moscovei. Kaja Kallas are un parcurs politic construit între fermitate, diplomație și o susținere constantă a valorilor europene.
Născută pe 18 iunie 1977, la Tallinn, Estonia, Kaja Kallas poartă povestea unei familii marcate profund de ocupația sovietică. Mama sa avea doar șase luni când a fost deportată împreună cu familia în Siberia, unde au trăit timp de zece ani.
Bunicul său a murit într-un lagăr sovietic. Această memorie dureroasă a trecutului nu a rămas doar o poveste de familie, ci a devenit fundamentul unei viziuni politice clare, în care Rusia este percepută nu ca un partener, ci ca o amenințare.
Fiică a fostului premier Siim Kallas, Kaja și-a clădit propriul drum prin studii de drept la Tartu și un master la Florența. A lucrat ca avocat și antreprenor înainte de a intra în politică.
Ea a fost aleasă pentru prima dată deputat în 2011 din partea Partidului Reformei, o formațiune liberală fondată de tatăl său. În Parlamentul European a figurat de mai multe ori pe listele celor mai influenți deputați.
Ea a revenit pe scena politică națională în 2018, preluând conducerea Partidului Reformei și devenind prima femeie șef de guvern din Estonia în 2021.
Un critic dur al Kremlinului și a președintelui rus Vladimir Putin în cadrul UE și NATO, Kallas a sprijinit Ucraina în momentul în care țara s-a confruntat cu invazia la scară largă a Moscovei în februarie 2022. Statul baltic cu doar 1.3 milioane de locuitori a devenit, proporțional, unul dintre cei mai generoși donatori pentru Ucraina, sprijinul său depășind un procent din PIB.
Războiul din Ucraina o propulsează pe scena internațională. Poziția ei este fermă: sancțiuni maxime împotriva Rusiei, arme grele pentru Ucraina, investiții masive în apărarea europeană.
În 2024, Kaja Kallas a părăsit Tallinn-ul și a devenit șefa diplomației europene, succesoarea lui Josep Borrell.
Supranumită „Doamna de Fier a Nordului” sau „Hawk-ul Baltic”, Kaja Kallas s-a impus în spațiul public european printr-un discurs direct și fără echivoc. În intervențiile sale, a vorbit constant despre necesitatea unei victorii clare a Ucrainei, despre costurile tot mai mari pe care le suportă China pentru relația sa cu Vladimir Putin, precum și despre conturarea unei noi ordini globale în care forța brută încearcă să rescrie regulile internaționale.
Aceste poziții au transformat-o într-un reper al diplomației europene contemporane și într-una dintre cele mai vocale susținătoare ale securității pe flancul estic al Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
