Experți: Integrarea Republicii Moldova în UE, un proces complex pe fondul diviziunilor interne
Uniunea Europeană (UE) este principalul partener economic al Republicii Moldova, iar relația cu Bruxellesul înseamnă investiții, sprijin financiar, acces la piața europeană și noi oportunități pentru cetățeni. Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina și de multiple crize de securitate, ideea europeană este asociată tot mai des cu stabilitatea și speranța unui viitor mai sigur. Totuși, în pofida deschiderii manifestate de Uniunea Europeană față de Republica Moldova, societatea moldovenească rămâne în continuare profund divizată între două modele de dezvoltare, remarcă experții.
„Situația Republicii Moldova în 2026 este pe cât de ușoară, pentru că avem o deschidere totală din partea Bruxellesului, pe atât de complexă din punct de vedere al situației interne în Republica Moldova”, a menționat, în cadrul unei ediții speciale de la Moldova 1 dedicate Zilei Europei, Viorica Țîcu, directoare de programe strategice la Institutul European de Studii Politice din Moldova (IESPM).
Potrivit acesteia, data de 9 mai continuă să fie percepută diferit de cetățeni.
„Până în prezent, este o zi a dezbinării, nu o zi a reconcilierii între trecut și viitorul Republicii Moldova”, a declarat Țîcu.
În opinia expertului în securitate, Pavel Horea, pentru a schimba situația, atât Republica Moldova, cât și Uniunea Europeană trebuie să facă pași suplimentari pentru apropierea țării de valorile europene.
„Republica Moldova, precum și Bruxellesul trebuie să facă pași pentru integrarea Republicii Moldova în UE. În acest sens, dintre cele două părți, o responsabilitate mai mare îi revine Uniunii Europene, fiindcă ea își dorește ca prosperitatea, stabilitatea și securitatea să se extindă și înspre statele care au avut de suferit de-a lungul ultimului secol”, a declarat expertul, la aceeași emisiune de la postul public de televiziune.
Acesta a făcut referire și la contextul regional de securitate, inclusiv la războiul din Ucraina.
„Republica Moldova a avut și ea un război în 1992, iar Ucraina se confruntă cu un război mult mai devastator și își sacrifică vieți pentru libertate. Cred că Uniunea Europeană trebuie să aibă această deschidere față de aceste state”, a opinat Horea.
Două viziuni despre viitorul Republicii Moldova
Experții atrag atenția că în Republica Moldova persistă încă o confruntare între două modele civilizaționale: cel occidental și cel asociat fostului spațiu sovietic. Pavel Horea susține că o parte dintre cetățeni continuă să idealizeze trecutul.
„Unii nostalgici văd în trecut o formulă pentru viitorul Republicii Moldova și încearcă să extrapoleze situația de atunci asupra prezentului, omițând faptul că acel model și-a dovedit ineficiența și a suferit un eșec”, a mai spus expertul.
În opinia sa, conceptul european este mai orientat spre respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor.
„Vedem că modelul propus de Uniunea Europeană este unul mult mai orientat spre cetățean și spre libertățile individuale. Nu cred că cetățenii ar vrea să trăiască într-o societate în care libertatea de exprimare este îngrădită”, a spus Horea.
Această diviziune internă în Republica Moldova nu este legată de un spațiul fizic, de Vest sau Est, ci este mai mult legată de două modele de dezvoltare civilizațională, promovate de politicieni, a punctat Viorica Țîcu.
„Pe 9 mai, este bine să păstrăm memoria legată de cei căzuți în al Doilea Război Mondial, dar, în același timp, memoria istorică este manipulată”, a remarcat directoarea IESPM.
Propaganda și dezinformarea, provocări pentru societate
Potrivit expertei, diferențele de viziune asupra viitorului țării se regăsesc inclusiv în interiorul familiilor.
„Ceea ce preluăm din familie este cea mai importantă dimensiune pentru viitorul unei societăți și pentru coeziunea unei societăți. Copiii afirmă: tata spune una, bunelul are altă opinie sau spun că mentalitatea bunicii nu o mai schimbăm”, a exemplificat experta.
Viorica Țîcu a adăugat că a cunoscut și cazuri în care, într-o localitate, doi frați nu și-au vorbit timp de câteva decenii, deoarece fiecare credea într-un alt model de dezvoltare. Potrivit ei, aceste diferențe de viziune au accentuat și mai mult dezbinarea, iar unele familii au ajuns să nu mai comunice între ele și să nu se mai considere rude.
Experții atrag atenția și asupra influenței propagandei și a dezinformării în spațiul public din Republica Moldova.
Pavel Horea susține că există în continuare tentative de influențare a opiniei publice și de redefinire a semnificației unor simboluri istorice, inclusiv a datei de 9 mai.
„Vedem de foarte multe ori cum se încearcă manipularea și reinterpretarea istoriei și a unor date simbolice. Se revine constant la anumite subiecte pentru a crea dezbinare”, a subliniat expertul.
Totuși, deși fenomenul mai persistă, expertul consideră că societatea moldovenească a devenit mai rezilientă în ultimii ani.
„Cetățenii sunt din ce în ce mai puțin influențați de propagandă. Încearcă să caute mai multe surse pentru a verifica dacă informația este veridică sau denaturată. Oamenii își diversifică spațiul din care consumă informația”, a explicat Horea, la postul național de televiziune.
Avantajele apropierii de Uniunea Europeană sunt deja vizibile
Experții spun că cetățenii Republicii Moldova resimt deja beneficiile apropierii de Uniunea Europeană, inclusiv prin drepturi sporite pentru moldovenii care muncesc în statele europene și prin implementarea unor politici și standarde europene.
„Dacă acum câțiva ani mulți activau mai mult sau mai puțin legal, acum cadrul legal le oferă o certitudine în ziua de mâine”, a afirmat directoarea IESPM.
Republica Moldova beneficiază deja de multiple avantaje oferite statelor candidate la aderare, a declarat, în cadrul aceleiași ediții speciale de la Moldova 1, scriitorul, jurnalistul și cineastul Dan Alexe.
„Republica Moldova profită deja de foarte multe avantaje ale unei țări candidate: de la roamingul mai accesibil atunci când călătorești în Europa, până la libera circulație fără vize în spațiul Schengen”, a punctat Dan Alexe.
Totodată, Republicii Moldova are acces la programe europene dedicate tinerilor și sectorului cultural.
„Republica Moldova a aderat la proiecte foarte utile pentru tineri, cum este Creative Europe, unde tinerii pot propune proiecte culturale finanțate parțial de Uniunea Europeană”, a exemplificat Alexe.
Aderarea la Uniunea Europeană ar transforma Republica Moldova într-un beneficiar net al fondurilor europene, este convins acesta.
„Țările est-europene sunt beneficiare ale fondurilor europene, adică primesc de la Uniune mai mult decât contribuția oferită”, a conchis Dan Alexe.
Menționăm că astăzi, 9 mai 2026, marcăm cea de-a 76-a aniversare a Declarației Schuman, care a pus bazele Uniunii Europene (UE) și în rezultatul căreia în Europa a început să se dezvolte o atmosferă de pace, democrație, prosperitate, solidaritate și cooperare.
Republica Moldova celebrează Ziua Europei din luna mai 2006, respectiv, marchează astăzi și a 20-a aniversare la nivel național.
În anul curent, se împlinesc mai multe jubilee importante legate de parcurgerea procesului de integrare europeană a țării:
21 ani de la adoptarea primului plan de acțiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (22 februarie 2005);
17 ani de la lansarea Parteneriatului Estic (din 7 mai 2009);
12 ani de la semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care a inclus și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (semnat la 27 iunie 2014 și ratificat pe 2 iulie 2014 în Parlamentul Republicii Moldova);
12 ani de la intrarea în vigoare a deciziei Uniunii Europene privind liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova (28 aprilie 2014);
4 ani de la obținerea oficială de către Republica Moldova a statutului de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană (23 iunie 2022);
2 ani de la deschiderea oficială de către Uniunea Europeană a negocierilor de aderare cu Republica Moldova (25 iunie 2024).
Integrarea europeană a Republicii Moldova oferă în continuare numeroase oportunități pentru cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului: proiecte de modernizare și dezvoltare durabilă, servicii publice mai eficiente, creșterea nivelului de trai, programe de consolidare a încrederii, circulație liberă în UE fără vize și condiții mai avantajoase pentru comerțul extern.
CITIȚI ȘI:
