Mariupolul adună dovezi pentru viitorul tribunal împotriva Rusiei
Medicii din Mariupol scriau numele morților pe sacii pentru cadavre. Ulterior, militarii ruși au evacuat atât trupurile, cât și registrele spitalelor. Acum, Ucraina și Europa încearcă să păstreze dovezile rămase pentru un viitor tribunal. Următoarea etapă importantă în acest proces va ave loc pe 15 mai, la Chișinău, în timpul reuniunii anuale a miniștrilor de externe ai statelor membre ale Consiliului Europei. Acolo vor fi discutate mecanismele privind responsabilitatea Rusiei pentru războiul împotriva Ucrainei, inclusiv tribunalul special pentru crima de agresiune, Comisia Internațională de Compensații și Registrul daunelor, relatează DW.
Dacă îi întrebi pe locuitorii din Mariupol dacă teatrul dramatic al orașului ar trebui reconstruit, majoritatea răspund categoric: nu. Despre acest lucru a vorbit pe 6 mai, în Parlamentul European de la Bruxelles, Vadim Boicenko, primarul în exil al Mariupolului. Acesta a participat la o masă rotundă dedicată documentării crimelor comise de Rusia în timpul asediului orașului. Discuțiile au vizat și dezvoltarea mecanismelor internaționale pentru tragerea la răspundere a celor implicați, precum și despăgubirea victimelor.
Clădirea teatrului dramatic din Mariupol, în fața căruia era scris cu litere uriașe cuvântul „Copii”, a devenit unul dintre simbolurile crimelor de război comise de Rusia în Ucraina. Pentru mulți locuitori, teatrul, unde în timpul bombardamentului rusesc din martie 2022 au fost ucise sute de persoane, rămâne un loc al memoriei. Potrivit lui Vadim Boicenko, comunitatea mariupoleană aflată în exil și-a exprimat opoziția față de refacerea teatrului ca obiectiv cultural.
Însă realitatea arată diferit. La masa rotundă din Parlamentul European a fost prezentat un fragment dintr-un videoclip propagandistic rusesc despre simbolul „noului” Mariupol. Nu mai este vorba despre ruine arse. Influenceri îmbrăcați festiv își fac selfie-uri pe fundalul unei colonade albe, iar una dintre bloggerițele invitate compară clădirea, în limba spaniolă, cu Ermitajul. Pentru reprezentanții Mariupolului, această „restaurare” înseamnă însă un singur lucru: tentativa Rusiei de a distruge dovezile propriilor crime de război.
Orașul este reconstruit pentru a ascunde urmele războiului
„Vedem cum Rusia ascunde astăzi crimele pe care le-a comis în Mariupol, refăcând acest loc atât de important pentru noi”, a declarat Boicenko. „Prin această metodă, Rusia ascunde informații care poartă semnele unei crime”, a subliniat primarul în exil.
Participanții la reuniunea din Parlamentul European au fost de acord că „reconstrucția” teatrului a distrus practic posibilitatea unei investigații complete privind ceea ce s-a întâmplat în interiorul clădirii în timpul și după bombardament.
La patru ani după bombardamentele masive și ocuparea Mariupolului de către Rusia, discuțiile se concentrează pe ceea ce va rămâne după război: ce dovezi vor mai putea fi salvate, cine va decide viitorul orașului și dacă sistemul internațional de justiție va reuși să țină pasul cu evenimentele acestui război.
Potrivit participanților la discuții, principala problemă este dispariția treptată a dovezilor crimelor de război în orașul ocupat. Multe locuri unde au murit în masă civili rămân inaccesibile investigațiilor independente, iar dovezile materiale sunt distruse rapid de autoritățile de ocupație. În aceste condiții, mărturiile supraviețuitorilor și documentele păstrate capătă o importanță aparte.
„Necunoscut” – cum înregistrau medicii datele despre cei uciși
Directorul Spitalului municipal nr. 4, Andrei Servetnik, a povestit la Bruxelles cum medicii au documentat cu atenție toate datele despre răniți și morți în timpul asediului Mariupolului. Ei au fost nevoiți inclusiv să depoziteze cadavrele.
Potrivit lui Servetnik, în timpul asediului, locuitorii orașului aduceau uneori la spital trupurile rudelor și vecinilor uciși în urma bombardamentelor aeriene și a atacurilor de artilerie rusești. Din perioada pandemiei COVID-19, spitalul mai avea saci pentru cadavre. Angajații introduceau datele victimelor în dosare și le fixau pe saci cu bandă adezivă rezistentă la apă. Dacă identitatea persoanei nu putea fi stabilită, era scris cuvântul „Necunoscut”.
Cadavrele erau depozitate lângă secția de primire, deoarece în martie 2022 temperaturile erau încă foarte scăzute. Servetnik își amintește că trupurile ocupau o suprafață de aproximativ 50 de metri pătrați – „ca un apartament cu o cameră, în mai multe straturi”.
Ulterior, susține medicul, după ocuparea spitalului, militarii ruși au transportat aceste cadavre într-o groapă comună și au confiscat registrele cu date despre morți, răniți și intervențiile chirurgicale efectuate.
Primarul Mariupolului: 40% din oraș a fost distrus
Vadim Boicenko a declarat că partea ucraineană colectează meticulos, în cadrul inițiativei Mariupol Justice, mărturii ale locuitorilor, imagini din satelit și date despre distrugeri. Nu este vorba doar despre documentarea crimelor de război, ci despre salvarea dovezilor înainte ca acestea să dispară definitiv.
Boicenko afirmă că au fost deja adunate zeci de mii de mărturii scrise și a fost creată o bază de date proprie privind distrugerile și victimele.
Potrivit acestor date, în oraș au fost distruse peste 900 de blocuri de locuințe, iar aproximativ 40% dintre clădiri au fost distruse sau grav avariate. Continuă și încercările de a stabili numărul victimelor civile: sunt confirmate aproximativ 12.500 de decese, însă estimările reale sunt mult mai mari.
Cum pot fi transformate dovezile în responsabilitate juridică
Fiecare caz documentat reprezintă un pas spre viitoarea responsabilitate a Rusiei, subliniază participanții la reuniunea de la Bruxelles. Cei care au avut de suferit devin astăzi parte a procesului de documentare a războiului: colectează mărturii, înregistrează distrugerile și depun cereri în Registrul internațional al daunelor.
Participanții din partea Uniunii Europene și a Consiliului Europei – eurodeputați, funcționari și diplomați – au discutat pe larg despre mecanismele internaționale de investigare și compensare. Pe lângă Registrul internațional al daunelor, s-a vorbit și despre viitoarea Comisie de Compensații, care ar urma să examineze aceste solicitări.
Însă întrebarea principală este dacă „documentarea poate fi transformată în responsabilitate”, a declarat reprezentanta Consiliului Europei, Sandra Lindorf.
Noi mecanisme de justiție internațională. Reuniunea de la Chișinău
Reprezentantul serviciului diplomatic al UE, Lotaris Kronidis, a declarat că Uniunea Europeană continuă să creeze, în cadrul Consiliului Europei, un tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei.
Următoarea etapă importantă este așteptată pe 15 mai, la Chișinău, în timpul reuniunii anuale a miniștrilor de externe ai statelor membre ale Consiliului Europei. Acolo vor fi discutate mecanismele privind responsabilitatea Rusiei pentru războiul împotriva Ucrainei, inclusiv tribunalul special pentru crima de agresiune, Comisia Internațională de Compensații și Registrul daunelor.
Totodată, participanții la reuniunea din Parlamentul European au recunoscut că între colectarea dovezilor și tragerea efectivă la răspundere a Rusiei poate trece mult timp. Un europarlamentar a remarcat că principala sarcină a politicienilor europeni este acum „să asculte și să învețe” de la cei care au supraviețuit asediului Mariupolului și, în general, de la ucrainenii dispuși să împărtășească experiența războiului.
Mariupolenii din afara orașului ocupat
Între timp, Mariupolul continuă să existe simultan în mai multe realități. Deși rămâne sub ocupație rusă, autoritățile ucrainene discută despre reconstrucția viitoare a orașului, iar zeci de mii de locuitori ai Mariupolului trăiesc acum în alte orașe din Ucraina și Europa.
Vadim Boicenko a declarat că pentru viitor sunt importante nu doar justiția și tribunalul special, ci și păstrarea comunității mariupolene.
„Cele mai mari pierderi sunt oamenii”, a spus primarul Mariupolului. Potrivit acestuia, obiectivul actual este ca locuitorii orașului să poată trăi demn în Ucraina și, într-o zi, să se întoarcă acasă.
