Corespondență Dan Alexe | Din nou cazul justiției belgiene și situația circumciziei în Europa
Un proces deschis în Belgia împotriva unor circumcizători ritualici evrei (mohel, în ebraică) suspectați că practică ilegal medicina a stârnește în continuare fricțiuni diplomatice între guvernul belgian, pe de o parte, și Israelul și Statele Unite, acuzate de amestec într-o chestiune internă, pe de altă parte.
În februarie, Belgia fusese deja acuzată de oficiali din Israel și Statele Unite că este o țară „antisemită” , din cauza anchetei care viza mai mulți „mohelim” din Anvers (Antwerpen, în flamandă).
Controversa a reizbucnit astăzi, odată cu anunțul cererii de trimitere a doi dintre suspecți în fața tribunalului penal al importantului oraș portuar belgian.
În Belgia, legea prevede că toate procedurile medicale trebuie efectuate de către un profesionist calificat din domeniul sănătății. Aceasta include și actul ritualic al circumciziei masculine.
Circumciziile efectuate fără autorizație sunt supuse unei supravegheri sporite în Europa, chiar dacă, în realitate, în Europa nu există practic nicăieri o lege care să spună explicit: „circumcizia evreiască e interzisă, pe când cea musulmană e permisă”. Situația e mai complicată — și foarte încărcată emoțional, juridic și istoric de la o țară la alta.
Intervenția ambasadorului SUA
Comunitatea evreiască din Belgia este relativ mică, cu puțin peste 40 000 de evrei într-o țară cu aproximativ 12 locuitori milioane de locuitori, dar provocările cu care se confruntă sunt printre cele mai mari din Europa. Pe lângă creșterea antisemitismului, țara s-a aflat în prima linie a bătăliilor juridice privind abatajul ritualic și brit milah (circumcizia), bătălii care amenință să se răspândească în întreaga regiune.
Un conflict diplomatic, repede stins, a izbucnit chiar în februarie între Belgia și Statele Unite, provocat de acuzațiile ambasadorului american la Bruxelles, prelungite de altele venite din Israel, conflict care scoate la lumină o dezbatere mult mai amplă, veche și complexă: statutul circumciziei religioase în Europa. Ambasadorul SUA la Bruxelles, Bill White, a criticat în mod public ancheta asupra acelor circumcizători din Anvers și a susținut că ea ar reprezenta o formă de antisemitism din partea autorităților belgiene.
Ambasadorul SUA a fost convocat atunci, în februarie, la ministerul de externe pentru explicații, iar declarațiile sale au fost catalogate drept inacceptabile. Acum, până și ministrul israelian de externe, Gideon Saar, a acuzat Belgia că atacă „piatra de temelie a credinței evreiești”. El a insinuat că Belgia atacă întreaga comunitate evreiască prin reglementarea practicii circumciziei.
„Prin această măsură (de inculpare a circumcizătorilor ne-medici), Belgia se alătură Irlandei pe o listă scurtă, dar rușinoasă, de țări care recurg la dreptul penal pentru a-i urmări la tribunal pe evrei pentru practicarea religiei lor”, a declarat oficialul israelian cu indignare.
Problema apare din faptul că două practici religioase diferite sunt percepute diferit: circumcizia evreiască se face foarte devreme, în mod tradițional în a 8-a zi după naștere; circumcizia musulmană nu are o vârstă unică obligatorie și poate fi făcută mai târziu, uneori la 8 sau 9-10 ani.
Precedentul legal german
Cazul celebru a fost cel din Germania 2012, când un tribunal din Köln a decis că circumcizia religioasă a unui minor putea constitui vătămare corporală. A izbucnit atunci un scandal internațional uriaș, atât printre evrei cât și printre musulmani. Reacția politică germană a fost rapidă: Parlamentul a adoptat o lege care protejează explicit circumcizia religioasă făcută în condiții medicale. Pentru Germania, sensibilitatea era enormă: nimeni nu voia să dea impresia că statul german postbelic restrânge practicile fundamentale evreiești.
Belgia a interzis însă și alte practici ritualice musulmane și evreiești. În 2019, Belgia a adoptat o lege privind drepturile animalelor în regiunile sale flamande și valone, care impune ca animalele să fie asomate înainte de sacrificare în vederea consumului.
Această decizie a interzis efectiv sacrificarea rituală musulmană pentru produsele halal și pe cea evreiască koșer, stârnind proteste din partea ambelor grupuri, care au susținut că interdicția le-a încălcat libertatea religioasă. Legalitatea acestei decizii pentru aceste regiuni din Belgia a fost confirmată ulterior de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (UE) în 2021.
Revenind la circumcizie în unele țări europene, precum Danemarca și Suedia, legislatorii au luat chiar în considerare adoptarea unei legi care să interzică complet circumcizia, provocând furia comunităților evreiești și musulmane.Situația e departe de a se uniformiza la nivel european
Și musulmanii?
Circumcizia musulmană este foarte răspândită în Europa occidentală din cauza imigrației și este în general tolerată din motive culturale, religioase, de pace socială. dar juridic, criticile există și împotriva ei.
De fapt, disputa e între două religii seculare moderne
Aici devine filosofic. Europa contemporană încearcă să împace libertatea religioasă cu autonomia corporală individuală. Cele două principii intră uneori frontal în conflict, iar istoria europeană face subiectul extraordinar de sensibil.
Pentru mulți evrei europeni, ideea de a limita circumcizia trezește imediat o memorie istorică foarte întunecată: interdicțiile medievale, antisemitismul modern sau chiar nazismul.
Aici apare tensiunea enormă: statul liberal spune: „drepturile copilului”; comunitățile evreiești aud uneori: „Europa iar începe să decidă ce practici evreiești sunt tolerate și ce nu”.
Circumcizia rămâne relativ rară în populația europeană, doar 10 până la 20 % dintre bărbați fiind supuși acestei proceduri, comparativ cu peste 70% % în Statele Unite, acolo ea fiind practicată și de mulți creștini protestanți.
